În comuna Optaşi Măgura, aflată la egală distanţă de Slatina şi de Piteşti, viaţa curge liniştită, oamenii nu se plâng de criză, nici de faptul că în comuna lor, în ultima perioadă, nu s-au derulat investiţii majore în infrastructură. Au încredere în primarul pe care l-au ales trei mandate consecutiv pentru a administra comuna, că ştie foarte bine care sunt priorităţile.
Marin Scurtu, edilul comunei, este de părere că pentru bunul mers al treburilor într-o localitate rurală este nevoie în primul rând de respect pentru cetăţeni, de o vorbă frumoasă, de o uşă mereu deschisă, pentru că nu toate problemele oamenilor pot fi rezolvate la Primărie.
Investiţii mici, cu bani de la bugetul local
Convins că ştie care sunt priorităţile administrative, primarul Marin Scurtu trece în revistă realizările acestui an, mărunte, dar necesare, efectuate cu bani de la bugetul local.
„Anul acesta am demarat o acţiune de igienizare la Căminul Cultural, pentru că aici se organizează evenimente festive, nunţi, botezuri, şi de cinci ani se cam uzase zugrăveala şi faţada şi erau necesare câteva lucrări, pentru a începe programul estival cu ceva nou. Am reparat o punte la biserica de la Jitaru, pe care am finalizat-o chiar înainte de Paşte. Avem în plan pietruirea drumurilor comunale, acţiune pe care am amânat-o, pentru că se lucrează la un dig de pe marginea râului Vedea, lucrare a Apelor Române, iar maşinile grele ar deteriora tronsoanele de drum la care am lucra. Tot din acest motiv, am amânat şi asfaltarea unui drum comunal, în Optaşi. Mai avem în plan forarea unei fântâni în deal, pentru a deservi populaţia aflată la muncile agricole”, a spus primarul.
Reţeaua de apă, utilă doar pentru 10% dintre locuitori
Pentru primarul comunei Optaşi Măgura, investiţiile cu sume de la Guvern nu prea-i sunt pe plac, pentru că banii vin cu ţârâita, iar lucrarea durează ani de zile, unde mai pui că, dacă nu este utilă tuturor, eforturile sunt în zadar.
„Pe Ordonanţa 577, am avut aprobat un proiect privind introducerea reţelei de apă, mai avem de lucrat la staţia de apă. Conducta de apă acoperă 80% din suprafaţa comunei, dar asta este lucrarea cea mai uşoară, pentru că urmează realizarea bazinelor, a staţiei de clorinare şi forarea puţurilor. Proiectul prevede 15 miliarde, din care am primit 10, în două tranşe”, a explicat edilul.
Acesta crede însă că investiţia nu va fi utilă decât unei mici părţi din populaţia comunei.
„Nu mă aştept ca mai mult de 10% din populaţie să accepte reţeaua de apă, pentru că vreo 35% dintre cetăţenii comunei au apă în case, cu hidrofor, cu alte sisteme. Apoi, pentru băut, avem două fântâni săpate la mare adâncime, cu apă foarte bună”, a mai spus Scurtu.
Nici realizarea reţelei de canalizare n-ar fi eficientă, în opinia primarului: „Pentru canalizare, am făcut un studiu de fezabilitate, în urmă cu trei ani. A venit o firmă, a analizat, şi doar 60% dintre cetăţeni se pot lega direct la reţea, restul trebuie să-şi construiască fose, şi de aici să pompeze, pentru că o parte dintre locuinţe sunt situate pe terenuri mai înalte. Or, pentru asta oamenii nu au bani să-şi facă fose, cheltuielile cresc, iar veniturile scad”.
„Nu mă caracterizează milogeala”
Despre proiecte cu bani de la bugetul naţional, primarul crede că trebuie să se milogească pe la diferite instituţii centrale, fapt care nu-l caracterizează, de aceea a încercat mereu să rezolve unele investiţii cu surse locale.
„Avem, de anul trecut, depus un proiect pentru drumul comunal de 4,5 km, care face legătura cu Drumul Naţional, în valoare de 20 miliarde lei vechi. Dacă ne dau bani bine, dacă nu, iar bine, băgăm pietriş pe el, şi gata, pentru că segmentele pe care le consider mai importante o să le acoperim de la bugetul local. Pe mine nu mă caracterizează milogeala, nici la Guvern, nici în altă parte. Ei ştiu priorităţile fiecărei comunităţi, dacă repartizează bani şi îi dau, bine, dacă nu, rezolv pe cont propriu. Am vrut să depun şi eu un proiect pe fonduri europene, am chemat o firmă de proiectare, care, după ce şi-a făcut un studiu, mi-au spus că realizarea tuturor documentelor pentru dosar mă costă 1,6 miliarde. Am zis, bine, îi dau, dar măcar să fie admis, la care un reprezentant al firmei îmi zice că nu prea sunt şanse să treacă, pentru că nu întrunesc punctajul necesar. Atunci, am renunţat”, a argumentat primarul.
„Nu găsesc nicio scuză primarilor care se mută de la un partid la altul”
Aflat la al treilea mandat, Marin Scurtu consideră că înainte de toate un primar trebuie să ştie să se comporte faţă de cetăţeni.
„Sunt mulţumit de ce am realizat, un pic cam obosit. 50% din voturi, într-o comună, le iei prin comportament, iar restul, dacă faci ceva, pentru că în primul rând trebuie să te comporţi frumos cu oamenii, să îi ajuţi şi să fii alături de ei. Pentru că, dacă eşti arogant, poţi să faci mama investiţiilor, că nu te mai votează nimeni”, a spus edilul.
Despre primarii care trec de la un partid la altul, pentru a primi banii necesari unor investiţii, Scurtu crede că motivul este altul: „Omenia e cea mai de preţ, şi nu găsesc nicio scuză primarilor care se mută de la un partid la altul pentru a primi nişte bani de la buget. Primarii care trec de la un partid la altul o fac pentru bani, nu pentru populaţie, pentru propriul lor interes. Dacă le-ar păsa de cetăţeni, ar face cu banii ăia puţini pe care îi au ceva, nu s-ar da după cum bate vântul”.
