Recentul control al auditorilor Curţii de Conturi la Primăria Balş a scos la iveală probleme grave în evidenţele instituţiei, printre acestea numărându-se mai multe neconcordanţe între evidenţele fiscale, registrele agricole şi evidenţele cadastrale.
„Din compararea datelor înscrise în situaţiile întocmite de Serviciul Impozite şi Taxe şi Biroul Agricol privind terenurile proprietate a persoanelor fizice şi juridice, la nivelul UATO (Unitatea Administrativ-Teritorială Orăşenească - n. red.) Balş au fost constatate neconcordanţe în sensul că în evidenţa fiscală pe plătitor figurează înregistrate 3.621,49 hectare, faţă de cele înregistrate în Registrul agricol în suprafaţă totală de 3.487,00 hectare, rezultând o diferenţă în plus în evidenţa fiscală de 134,49 hectare”, se arată în documentul de control al Curţii de Conturi.
Totodată, auditorii externi au descoperit neconcordanţe la nivelul entităţii controlate cu efecte în stabilirea veniturilor la bugetul local. De pildă, dacă în evidenţa fiscală pe plătitor figurează 194,14 hectare de terenuri cu construcţii, în Registrul agricol există 307 hectare, rezultând o diferenţă în minus la plată de peste 112 hectare. Neconcordanţe suspecte au fost descoperite şi la capitolul păşuni; dacă în evidenţa fiscală pe plătitor există 222,53 hectare de păşuni, în Registrul agricol sunt trecute 387 de hectare, rezultând o diferenţă în minus de 164,47 hectare. Nici la păduri lucrurile nu stau altfel.
Deşi în ultimii 20 de ani în Registrul agricol figurează 173 de hectare, doar pentru 33,49 de hectare s-au plătit taxe şi impozite, potrivit situaţiilor din evidenţa fiscală. În vreme ce la terenuri cu construcţii, păşuni şi terenuri împădurite comparaţiile dau cu minus, în ceea ce priveşte terenurile neproductive, cifrele sunt pe plus, adică deşi în Registrul Agricol sunt trecute doar 20 de hectare, evidenţele fiscale arată peste 378 de hectare.
Pagubă de miliarde de lei vechi
Secretul acestor diferenţe în scriptele oficiale ale Primăriei Balş indică, înainte de aşa-zisa primă impresie a unor nevinovate greşeli, faptul că mai multe persoane au plătit taxe şi impozite mai mici decât ar fi trebuit să plătească în realitate.
„Din cele prezentate mai sus rezultă că în evidenţele fiscale nu sunt înregistrate suprafeţe cu păşuni 164,47 ha, păduri în suprafaţă de 139,5 ha, suprafaţă construibilă de 112,86 ha, faţă de cele evidenţiate în Registrul agricol, în timp ce la categoria teren arabil şi terenuri neproductive Registrul agricol figurează cu suprafeţe mai mari. Deşi în evidenţa fiscală pe plătitor figurează înregistrate mai multe terenuri decât cele evidenţiate în Registrul agricol, diferenţele mari înregistrate între categoriile de terenuri arată faptul că pentru stabilirea impozitului pe teren au fost utilizate eronat alte valori impozabile pe hectar decât cele corespunzătoare categoriei de folosinţă”, se arată în raportul Curţii de Conturi.
La solicitarea auditorilor publici externi, reprezentanţii Serviciului Impozite şi Taxe au procedat, printre altele, la verificarea diferenţelor în cazul suprafeţelor de teren neproductiv. Cum s-a ajuns ca suprafeţele din Registrul Agricol să dispară pur şi simplu din evidenţa fiscală şi în locul lor să apară terenuri neproductive noi nu putem decât să intuim. Putem spune, în schimb, cu certitudine că mobilul acestor transformări este diminuarea taxelor şi impozitelor pe care unii dintre contribuabili le aveau de plătit.
„Prin încadrarea eronată din punct de vedere fiscal a terenului, stabilirea impozitului pe teren nu exprimă realitatea (...). Consecinţa economico-financiară a abaterilor rezidă în diminuarea veniturilor proprii ale bugetului local. Valoarea estimativă a abaterii este de 257.946 lei, fiind calculată pentru diferenţele de teren neimpozitat cu valorile minime ale impozitelor pe categorii de folosinţă aprobate pentru anul fiscal 2015”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi.
Interesul pentru cetăţean - inexistent
Ceea ce a descoperit Curtea de Conturi explică, într-o oarecare măsură, de ce în cele două mandate ale primarului Mădălin Teodosescu au existat ani în care nivelul cheltuielilor l-a depăşit pe cel al veniturilor colectate, rezultând o reală frână în dezvoltarea oraşului. De pildă, în 2008 nivelul veniturilor colectate şi cel al cheltuielilor a fost egal, iar în anii 2009 şi 2012 nivelul cheltuielilor a depăşit nivelul veniturilor mobilizate la buget cu 0,3%, respectiv cu 2,5%, lucru care a condus, evident, la un deficit bugetar păgubos pentru Balş.
Prin ceea ce am arătat mai sus, la primăria condusă păgubos de Mădălin Teodosescu au fost încălcate multe dintre prevederile Codului de Procedură Fiscală, Hotărârii de Guvern nr. 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal, Ordonanţei de Urgenţă nr. 28 privind Registrul Agricol, precum şi ale Ordinului 734/2015 privind aprobarea normelor tehnice de completare a Registrului Agricol pentru perioada 2015 - 2019.
În vreme ce interesul Administraţiei Teodosescu pentru cetăţeanul simplu este, după cât se vede, inexistent, interesul pentru prosperitatea firmelor de casă a fost în creştere în ultimii ani, aşa cum am arătat deja în recentele dezvăluiri apărute în Gazeta Nouă şi aşa cum vom continua să arătăm în ediţiile viitoare ale publicaţiei noastre, dând publicităţii situaţii, date exacte, cifre şi nume, totul susţinut cu documente oficiale.
