În comuna Oporelu, localnicii au fost privaţi de accesul la o infrastructură modernă, chiar dacă autorităţile locale au depus eforturi în acest sens. „Magistrala” de gaze naturale trece prin comună, dar birocraţia şi lipsa de interes a guvernanţilor au făcut eforturile autorităţilor locale zadarnice de a introduce reţeaua de gaze în localitate. Investiţiile derulate în prezent cu fonduri din bugetul de stat sunt întârziate, pentru că banii se duc cu prioritate în alte zone.
Introducerea reţelei de apă, sistată un an
Ministerul Dezvoltării a aprobat spre finanţare introducerea reţelei de apă în comuna Oporelul, însă a uitat să vireze şi banii necesari. Investiţia a demarat în anul 2009, când a fost alocată suma de 2,5 miliarde lei, bani suficienţi pentru introducerea reţelei pe o distanţă de 4 km.
„În anul 2010 n-am mai primit niciun leu de la minister, aşa că am sistat lucrarea”, ne-a declarat primarul Valerin Burciu.
Noroc că, la începutul acestui an, localitatea a mai primit o sumă de bani pentru continuarea investiţiei, însă prea mică pentru a realiza mare lucru.
„Am primit 940 milioane lei vechi, însă mai avem nevoie de 16,7 miliarde pentru a finaliza cei 7,4 km de reţea de apă în toată comuna, apoi trebuie să forăm două puţuri şi să achiziţionăm o staţie de pompare”, a mai spus edilul.
Investiţii care aşteaptă finanţare
Autorităţile locale s-au axat pe accesarea de fonduri din bugetul naţional şi fonduri comunitare, pentru realizarea unor investiţii absolut necesare.
„Am primit aviz favorabil pentru reabilitarea DC 30A, în lungime de 4,5 km, şi DC 202, care face legătura cu comuna Verguleasa, de 6,7 km. Fondurile vor veni din bugetul Ministerului Dezvoltării”, a precizat Burciu.
Un alt proiect aflat în aşteptare face referire la introducerea reţelei de canalizare, care solicită 14,6 miliarde lei vechi din bugetul naţional, investiţie care ar preîntâmpina inundaţiile, fiind o zonă cu scurgeri de pe versanţi la încălzirea vremii.
„Pe măsura 322 am depus un proiect care solicită 2,5 milioane euro din fonduri comunitare nerambursabile, pentru reabilitarea căminului cultural, construirea unui after school. Nu avem deocamdată un răspuns privind eligibilitatea proiectului”, a spus edilul.
Fiindcă Drumul Comunal 30 A şi islazul comunal erau ameninţate de apele pârâului Teslui în urma ploilor abundente sau a topirii zăpezii, autorităţile locale au realizat un podeţ peste cursul de apă. Un alt drum, pe o distanţă de un kilometru, a fost asfaltat cu fonduri din bugetul judeţean. Mândria administraţiei locale este însă şcoala din satul Oporelu, modernizată în urmă cu câţiva ani după norme europene. În viitor se urmăreşte găsirea unei surse financiare pentru refacerea monumentului eroilor din localitate căzuţi în cele două războaie mondiale.
Comună săracă, fără locuri de muncă
„Pe raza comunei, avem doar un investitor, o croitorie recent înfiinţată, care a oferit 15 locuri de muncă pentru femei. Nu avem alţi investitori, pentru că localitatea Oporelu este situată în nordul judeţului, departe de oraş”, a declarat dezamăgit primarul.
Populaţia localităţii este îmbătrânită, la fel ca multe altele din judeţ, tinerii migrează spre oraş sau în străinătate, pentru a găsi un loc de muncă bine plătit.
„Avem 6.800 hectare de teren arabil şi 700 hectare de pădure. Chiar dacă sunt majoritatea săraci, localnicii îşi muncesc terenurile, îşi achită dările către primărie, sunt corecţi”, a mai spus Burciu.
La Primăria Oporelu nu s-au făcut disponibilizări, personalul format din 14 angajaţi reuşeşte să acopere treburile administrative.
Numele comunei, dus peste hotare de căluşari
Activitatea culturală a comunei este pusă în valoare de Ansamblul „Căluşarii din Oporelu”, care se distinge de celelalte formaţii „printr-o desfăşurare arhaică a jocului, cu figuri, combinaţii şi succesiuni de piese spectaculoase, păstrate sub forma lor tradiţională, nestilizată. În afară de dans, membrii apelează pantomima şi la scenetele comico-satirice, spre deliciul privitorilor”, după cum este caracterizat de un specialist în păstrarea tradiţiilor.
Un alt punct de atracţie culturală este biserica de lemn din satul Rădeşti, propusă spre reabilitare în cadrul unui proiect cu fonduri de la Ministerul Culturii.
În fiecare an, de Rusalii, localitatea îmbracă haine de sărbătoare, îşi cinsteşte fiii.
În acest an, „Sărbătoarea Rozelor”, ajunsă la a XV-a ediţie, va oferi localnicilor un moment de bucurie, prin spectacole de muzică şi dansuri populare şi competiţii sportive.
