Materialul incriminator a ajuns nesemnat prin intermediul e-mail-urilor unor publicaţii locale, expeditorul folosind un cont creat special pentru această operaţiune. Nu ştim dacă pe adresele ministrului Finanţelor Publice şi pe cel al preşedintelui ANAF sesizarea a avut acelaşi caracter anonim.
La exact o săptămână după ce materialul a fost făcut public, inspectori din cadrul Corpului de Control al ANAF au venit la Slatina şi au început verificările.
Curtea de Conturi Olt a sesizat ilegalităţi
În tot acest timp, directorii incriminaţi, Elena Gherghină, Florin Bîlteanu, Aurelian Zestran şi Ion Encescu, precum şi omul de afaceri Gabriel Brătucu, al cărui nume este legat de trei firme care ar fi fost „protejate” de şefii Fiscului oltean, au declarat, în cadrul unor conferinţe de presă, că toate rambursările de TVA şi tranzacţiile comerciale sunt legale.
Obiectul principal al reclamaţiei este „fraudarea” cu intenţie a bugetului de stat cu aproximativ cinci milioane de euro, prin acordarea de rambursări ilegale de TVA la tranzacţiile cu deşeuri şi lingouri de aluminiu. În anonimă se spune că cei de la finanţe au introdus ilegal lingourile de aluminiu, rezultate din topirea şi prelucrarea deşeurilor, în categoria produs finit (de calitate superioară) pentru ca firmele „protejate” să încaseze taxa pe valoarea adăugată.
În acelaşi material se vorbeşte despre falsuri în documentele contabile: „Ei trec fictiv, fals pe facturi sintagma «lingouri de aluminiu», dar aprovizionează în fapt deşeuri de aluminiu”.
Ilegalităţile s-ar fi petrecut începând cu luna iunie a anului trecut, când la conducerea DGFP Olt a revenit Elena Gherghină, ultima lună incriminată fiind februarie 2011.
În ianuarie, Curtea de Conturi Olt a demarat un audit la Finanţe.
Exact pe speţa din anonimă, această instituţie solicită Ministerului Finanţelor Publice, mai precis Direcţiei generale legislaţie Cod fiscal şi Direcţiei de legislaţie în domeniul TVA, precizări, cu următoarele motivaţii: „Curtea de Conturi, în urma verificării rapoartelor de inspecţie fiscală şi a proceselor verbale de control întocmite în cursul anului 2010 la societăţi comerciale care au efectuat tranzacţii comerciale cu deşeuri industriale reciclabile de aluminiu şi cu lingouri de aluminiu obţinute din prelucrarea deşeurilor respective, a constatat următoarele: unele societăţi au achiziţionat deşeuri de aluminiu pe care le-au prelucrat, rezultând lingouri de aluminiu. Aceste lingouri au fost livrate către diverşi beneficiari aplicându-se măsurile de simplificare în unele cazuri şi în alte cazuri aplicându-se regimul normal de taxare; unele societăţi au achiziţionat lingouri de aluminiu în regim de taxare inversă. Aceste lingouri au fost revândute în regim de taxare normală altor societăţi. Unele societăţi au achiziţionat lingouri de aluminiu de pe piaţa internă aplicând regimul normal de taxare. Aceste lingouri au fost livrate unor beneficiari din alte state membre aplicându-se regimul de scutire de taxe. Curtea de Conturi a constatat din analiza acestor rapoarte de inspecţie fiscală şi procese verbale de control că modul de încadrare a acestor lingouri de aluminiu a fost făcut neunitar de către echipele de inspecţie fiscală, respectiv în anumite cazuri livrarea de lingouri realizate din deşeuri de aluminiu a fost considerată operaţiune pentru care se aplică taxarea inversă prevăzută de art. 160 alin. (2) lit. A9 din Codul fiscal, iar în alte cazuri această livrare a fost considerată operaţiune pentru care se aplică taxarea normală”.
MFP: Bugetul de stat nu este prejudiciat
După o prezentare detaliată a normelor legislative prin care lingourile de aluminiu pot fi considerate materie primă sau secundară (diferenţa fiind că pentru prima categorie se aplică taxarea simplificată, iar pentru a doua TVA este deductibil), reprezentanţii MFP precizează că nu cele două direcţii au în competenţă încadrarea lingourilor, ci Direcţia generală Politici Industriale şi Mediu de Afaceri din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului.
Esenţială este însă concluzia celor de la MFP: „Referitor la opinia dumneavoastră privind posibilitatea existenţei unui prejudiciu din neaplicarea măsurilor de simplificare pentru lingourile rezultate din valorificarea deşeurilor de aluminiu, dorim să precizăm că indiferent de regimul de taxare aplicat, taxare inversă sau normală, taxa care ajunge la bugetul de stat în condiţii de legalitate (sublinierea autorilor) este aceeaşi. Considerăm că furnizorul, în cazul aplicării taxării inverse, sau beneficiarul, în cazul aplicării regimului normal de taxare, care ajunge în situaţia de rambursare, nu aduce niciun prejudiciu la bugetul de stat.
Numai în situaţia în care furnizorii de deşeuri ar fi ori companii fictive, ori ar emite facturi cu TVA fără să fie înregistraţi în scopuri de TVA, ar putea exista un prejudiciu la buget. Din acest motiv au fost incluse în legislaţie prevederile referitoare la taxarea inversă pentru deşeuri. Faţă de cele prezentate, considerăm că Ministerului Finanţelor Publice sau organelor sale teritoriale nu le poate fi imputat faptul că nu au luat măsuri de aplicare unitară a taxării inverse pentru comerţul cu aceste produse”.
Considerând că legislaţia în domeniu este deficitară, consecinţa fiind interpretarea ei diferită, aşa cum s-a întâmplat în acest caz, directorul Florin Bîlteanu a solicitat la rândul său lămuriri MFP şi a propus limpezirea situaţiei, care se poate face doar prin modificarea legilor existente.
„Cei de la minister mi-au răspuns că au analizat propunerile mele şi le-au considerat îndreptăţite, în sensul că trebuie întreprinse demersuri în acest sens de către ministerul de resort. M-au asigurat că aceste propuneri Ministerului Economiei pentru a solicita modificarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului 16 din 2001 în scopul clarificării noţiunilor de valorificare a acestor mărfuri”, ne-a declarat Florin Bîlteanu.
Rămâne de văzut care vor fi concluziile Corpului de Control al ANAF.
