Cătălin Davidescu şi liberalismul de ipsos

Recent, prin telefon, o voce care se dorea anonimă m-a înjurat strămoşeşte, invocând toţi sfinţii din calendar şi reproşându-mi, în stilul alert şi analfabet ce ţine de o anumită zonă a liberalismului nostru local, că-l favorizez, prin scrisul meu, pe primarul Scorniceştilor, Constantin Nedelea. Şi fac asta, tuna isteric respectiva voce, în dauna celui mai iubit fiu al poporului, tovarăşul Cătălin Davidescu! Nu mi-a trebuit mult timp, după această întâmplare, ca să aflu că imbecilul de la capătul firului a fost o goarnă liberală, plătită de nişte huligani din Scorniceşti, ca să mă intimideze. De lăudat nu l-am lăudat pe Constantin Nedelea, ci doar am trecut în revistă unele dintre înfăptuirile sale administrative, mai ales pe cele din timpul guvernării Tăriceanu. Înfăptuiri pentru care pseudo-liberalii din Scorniceşti ar trebui să fie mândri. Mai ales că o parte dintre acele obiective au fost realizate cu implicarea directă a firmei onorabilului şef liberal, d-l Ioan Ciugulea. O fi fost bine sau o fi fost rău că, în mandatul lui Tăriceanu, liberalul Nedelea a făcut ceva pentru semenii săi? Asta rămâne să stabilească electoratul. Dacă n-a fost bine ceea ce s-a făcut pe timpul lui Tăriceanu, electoratul nu-i va mai vota pe liberali. Dacă a fost bine, acelaşi electorat îl va vota pe Nedelea, cel care a ştiut să fructifice - în chip magistral – oportunităţile create de cel mai bun guvern al României de după 1989, guvernul Tăriceanu.


Revenind la „oile” noastre, răspunzându-i şi turbulentului din Scorniceşti, m-am tot întrebat ce-aş putea scrie eu despre „liberalul” Davidescu… Păi, pe Davidescu l-am cunoscut când îi căra geanta lui Bulă şi învăţa politică de „dreapta” de la acesta, după ce învăţase alfabetul ideologic într-un partid extremist numit PRM. Mai ştiu despre dl „profesor” că a avut vreo două tentative de titularizare în învăţământ. Prima, soldată cu o ruşinoasă notă de 2 şi a doua cu 2 mai mult. Dar Partidul Democrat Liberal, care - prin Roberta Anastase - a revoluţionat matematica, a adunat cele două note ale lui Davidescu, titularizându-l cu Magna cum Laudae, printr-o miraculoasă notă de 10. Notă, pentru care sigur nu a dat o şpagă de 5.000 de euro, atâta cât i s-a cerut, pentru acelaşi lucru, unui prieten de-al meu. Prieten, care, pe deasupra, mai ştia şi carte… Şi dacă partidul e în tot şi în toate, rezolvându-ţi toate problemele de creaţie, de erecţie, de direcţie, de congestie şi chiar de digestie, Davidescu şi-a titularizat şi consoarta, fiindcă a avut el acel dar de la natură, ca să fie coleg de partid cu Marin Ionică şi cu Aglaia Micli… Au urmat, pe rând, alte înscăunări portocalii, cum ar fi cele de vicepreşedinte în CA al SC Loctrans SA, de director al Direcţiei Generale de Muncă şi Protecţie Socială, stejarul de la Scorniceşti fiind, în acelaşi timp, şi consilier PDL, în „satul” său natal. Declarat incompatibil de ANI! El a trecut apoi de la dreapta la stânga, în UNPR, obţinând încă două ciolane politice: director al Spitalului de Pneumoftiziologie Scorniceşti şi apoi ştab la Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale Olt. I-o fi fost bine, i-o fi fost rău în tot acest timp d-lui Davidescu? Domnia sa şi neamul său ştiu cel mai bine să răspundă la această întrebare. Noi însă ştim că acum el candidează la Primăria Scorniceşti. Din partea PNL. Dorind să desăvârşească liberalismul de ipsos, marca Ioan Ciugulea… Am zis!