Specialiştii de la Unitatea de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina întâlnesc foarte mulţi pacienţi, prezentările pe 24 de ore fiind în medie de 160-170 de bolnavi ce tranzitează unitatea. De departe cele mai complexe afecţiuni cu care se confruntă medicii de la UPU Slatina sunt cele din sfera cardiologică, multe prezentând risc vital.
Medicul Cătălin Diţoiu de la UPU Slatina spune că la nivelul judeţului nu există medicină de prevenţie, iar oltenii nu merg periodic la medic.
„Din punctul meu de vedere, medicina de prevenţie nu există, nu avem, nici măcar la tineri. Nu ştim să mâncăm, nu ştim să mergem periodic la medic, nu ştim să mergem să ne recoltăm probe pentru analize”, a spus Diţoiu.
Doctorul susţine că în cei cinci ani de Rezidenţiat efectuat la Craiova, acesta nu a întâlnit atât de mulţi pacienţi cu infarct ca la Slatina.
„Oltul are o incidenţă crescută la infarct, mai ales pe acest segment de vârstă de 40-50 de ani. Am fost cinci ani medic rezident la Craiova şi nu am întâlnit atât de multe cazuri ca la Slatina. Poate că eram şi mai mulţi medici pe tură, dar nu am întâlnit atât de mulţi pacienţi cu infarct la 40-50 de ani care să necesite tromboliză şi transfer către spitale pentru montarea de stenturi”, a adăugat medicul de la spitalul slătinean.
Acesta a mers mult mai departe şi a precizat că şi atunci când oltenii suferă un infarct, nu se prezintă imediat la medic, aceştia venind la ore distanţă după producerea lui.
„Avem o mare problemă, pentru că la infarct, care este o patologie severă, vin foarte mulţi după depăşirea celor 12 ore, care ar fi esenţiale pentru cea mai bună recuperare a pacientului. Acesta trebuie trimis pentru montarea de stenturi. Simptomatologia este variată, cu dureri mari în epigastru, în capul pieptului cum se spune în popor, ce poate fi confundată cu o durere de stomac. Sunt multe simptome, până nu ai rezultatul unui EKG, nu poţi să confirmi dacă este sau nu un infarct. Pacientul trebuie supravegheat, este nevoie de repetarea EKG-urilor în dinamică, sunt făcute enzimele cardiace. Oamenii nu înţeleg că această patologie nu durează, poţi să mori într-o secundă. Mai ales la tineri, multe din infarcte se pot produce pe fondul unor tulburări de ritm cardiac, numite fibrilaţie ventriculară sau tahicardie ventriculară fără puls. Intervine apoi stopul cardiorespirator. Aceste tulburări de ritm pot fi descoperite, dar iar vorbim de prevenţie, de controale periodice”, a conchis medicul Cătălin Diţoiu.
