Deşi în repetate rânduri i-au fost atribuite epitete care mai de care mai pestriţe, scandalurile având ca protagonişti doctori cu experienţă, Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina are şi medici cu care se poate mândri. Slătineanul Gabriel Chiriac este un doctor altfel, un bun profesionist, modest, care a ales să lucreze la spitalul slătinean, deşi ar fi putut „migra” la o clinică de peste hotare. Medicul slătinean a vorbit deschis despre principiile sale de viaţă, educaţie, familie, chirurgie şi miracole.
În ciuda oportunităţilor şi a ofertelor de a merge să lucreze la mari centre medicale din ţară şi de peste hotare, şeful Secţiei de Chirurgie Generală de la nivelul SJU Slatina, medicul Gabriel-Tache Chiriac, a ales să se întoarcă la Slatina după absolvirea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti şi a Rezidenţiatului. Acesta spune că i s-a părut o decizie normală, în conformitate cu educaţia primită în familie.
„Sunt slătinean, la fel şi soţia mea. Nouă ni s-a părut normal să alegem să lucrăm la spitalul slătinean. Am avut oportunităţi să plecăm peste hotare, dar am ales Slatina. Eu aşa am fost educat, am vrut să-mi cresc copilul cu bunicii, lângă familia extinsă. Noi suntem foarte solidari. Avem 22 de ani de căsnicie şi o fată care învaţă tot la liceul unde am învăţat şi eu, Colegiul Naţional «Ion Minulescu» Slatina”, a spus Chiriac.
Chirurgia, echipă bună cu credinţa
Doctorul slătinean nu se desparte niciodată de cruciuliţa sa. Spune că a fost crescut cu frica lui Dumnezeu şi că în cariera sa a întâlnit miracole.
„Credinţa se împacă bine cu chirurgia. Religia face parte din viaţa noastră. Există chiar şi minuni în viaţa noastră. Nu pot spune că mi s-au întâmplat minuni în sala de operaţie, pentru că acolo sunt nişte lucruri foarte tehnice, limpezi. Sunt situaţii însă când totul semnalează o evoluţie proastă a pacientului. Parcă s-au aliniat astrele împotriva lui. El vine cu o boală gravă, târziu, resurse limitate, dar cu toate acestea evoluţia sa este una care uimeşte. Dar nu e ceva frecvent, minunea există, dar nu face parte din viaţa noastră ca şi apa. Sunt lucruri pe care noi nu le înţelegem, poate nu suntem pregătiţi să le înţelegem”, a spus doctorul.
„Când termini medicina eşti... un nimeni”
Chiriac spune că pentru a ajunge un medic cunoscut a fost nevoie de multă muncă. Acesta este convins că facultatea nu face decât să-ţi deschidă nişte drumuri.
„Când termini medicina eşti un nimeni, dar atunci ţi se deschis o serie de drumuri, poţi să te îndrepţi spre cercetare, te poţi duce spre clinic, interacţionezi cu pacienţii, spre laborator. Când termini facultatea ai noţiuni despre corpul omenesc, poţi enumera bolile. Se dă Rezidenţiatul şi abia atunci rezultă o clasificare, iar tu alegi. Aici înveţi, aici intri direct în contact cu bolnavul”, a adăugat Chiriac.
A făcut medicină pentru că prietenii săi au ales acest drum
Modest, chirurgul susţine că nu a făcut medicină pentru că a avut o chemare specială, ci pentru că... toţi prietenii din anturajul său au mers pe acest drum.
„Eu nu eram preocupat de acest domeniu, nu tratam vrăbiuţe sau pisici. Nu m-am visat niciodată medic în copilărie. În liceu am zis că vreau să fac medicină. Mi-au plăcut fizica, matematica, în direcţia asta voiam să merg, numai că anturajul în care eram eu era format din băieţi şi fete care s-au îndreptat spre medicină. În fiecare generaţie există un val care se orientează spre ceva. Atunci aşa a fost! Prietenii mei se duceau la medicină. M-a luat valul şi pe mine şi m-am dus la medicină”, susţine medicul slătinean.
Comparaţie cu sistemul medical occidental
Secţia de Chirurgie Generală de la nivelul SJU Slatina are 70 de patru, aici lucrând opt medici. Doctorul Gabriel Chiriac spune că nu se confruntă cu deficit de medici pe secţie, însă decalajul pe care îl are sistemul românesc faţă de cel occidental este unul imens.
„Când discutăm despre calitatea actului medical sunt mult lucruri de spus. Am ajuns la Niguarda-Milano, unde am învăţat o grămadă de lucruri. Există această percepţie că la noi toate lucrurile se fac prost. Unii spun că drumurile sunt proaste, alţii că mint ziarele, alţii că sunt profesorii de vină. Cert este că suntem un amalgam de oameni care parcurgem nişte etape. În medicină am senzaţia că era mai bine în perioada interbelică, vârfurile se instruiau peste hotare. Apoi, această generaţie de profesori a instruit în ţară, dar treptat s-a creat acest decalaj între etica medicală de la noi şi ce se întâmplă în afară. La Niguarda era un Serviciu de Urgenţă cu 15 paturi, dar erau 22 de doctori. Diferenţele sunt colosale între sistemul medical românesc şi cel de peste hotare”, a spus Chiriac.
50.000 de euro, preţul trecerii de la operaţiile clasice la cele moderne
Secţia de Chirurgie Generală din cadrul spitalului slătinean primeşte toate urgenţele din judeţ, dar şi operaţiile programate. Pentru că o parte a secţiei este în curs de reabilitare, în ultima perioadă numărul intervenţiilor chirurgicale a fost restrâns. Şeful secţiei şi-ar dori să treacă de la operaţiile clasice, când omul este deschis şi rezolvată problema, însă recuperarea este de durată, la cele moderne în care intervenţia este minim-invazivă. Pentru acest lucru ar fi nevoie de investiţii în aparatură modernă, de peste 50.000 de euro.
„Medicina modernă înseamnă un diagnostic multidisciplinar. Avem nevoie de Gastroenterologie, iar pe această secţie sunt probleme mari. Mi-aş dori să trecem la intervenţiile moderne. Noi avem competenţe în endoscopia terapeutică, dar cine investeşte 50.000 de euro ca noi să depăşim intervenţiile clasice şi să trecem la cele făcute la un endoscop modern. Este nevoie de aparatură performantă, de multe alte lucruri ca să putem face această trecere”, a spus chirurgul.
Medicul slătinean spune că în ultima perioadă s-a confruntat cu cazuri complicate de cancere la pacienţi tineri. Acesta spune că mulţi se prezintă târziu la medic, în ciuda semnalelor transmise de propriul organism.
„Incidenţa cancerelor a crescut, sunt mulţi pacienţi care vin târziu, deşi sunt multe semne pe care organismul le trimite. Mulţi merg la medicul de familie, se plâng că se simt rău, dar medicul nu îl trimite mai departe. În haosul general, sunt o serie de bolnavi care se pierd”, a conchis Chiriac.
