Coiful chalcidic de la Balș, descoperit în judeţul Olt în anul 2005, va face parte din expoziţia „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, organizată de Muzeul Național de Istorie a României, la Muzeul Național Roman din Roma, Italia.
Managerul Muzeului Judeţean Olt, George Smarandache, a declarat că la expoziţia din Italia participă zeci de muzee din ţară şi din Republica Moldova.
„Muzeul Național de Istorie a României organizează expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità” la Muzeul Național Roman din Roma, Italia. Conceput și coordonat de Muzeul Național de Istorie a României, sub egida Ministerului Culturii, proiectul este realizat în colaborare cu 45 de muzee din țară și din Republica Modova. Muzeul Județean Olt are onoarea de a fi parte a acestui proiect, participând cu o piesă de excepție din patrimoniul său, respectiv Coiful chalcidic de la Balș, județul Olt”, a explicat Smarandache.
Istoric
Coiful a fost descoperit întâmplător, în anul 2005, la periferia oraşului Balş, de un bărbat care în primăvara acelui an începuse săparea un şanţ pe proprietatea sa. Descoperitorul, după ce a testat metalul din care este fabricat artefactul, l-a predat Muzeului Judeţean Olt din Slatina.
Piesa a suferit câteva deteriorări în Antichitate, la care s-au adăugat unele cauzate de modul de descoperire şi „verificare”.
Cea mai evidentă este o deteriorare serioasă în vârful calotei. Gaura produsă aici este mai veche şi pare a fi datorată unei lovituri primită în Antichitate şi a fost agravată în timp, din cauza condiţiilor de păstrare în sol.
Pe lângă aceasta, coiful mai are câteva deformări mecanice: o crăpătură în marginea din spate a obrăzarului stâng, celălalt obrăzar, găsit îndoit în două locuri, a fost îndreptat de localnic, iar părţi din marginea inferioară a ambelor obrăzare au fost pierdute.
Tot acestui moment i se datorează şi unele zgârieturi de pe suprafaţa metalului, făcute la faţa locului pentru verificarea metalului.
În ciuda acestor intervenţii, obiectul de patrimoniu se afla într-o stare bună de conservare, cu excepţia unor mici puncte de coroziune active la momentul descoperirii, neutralizate ulterior. La modul general, piesa şi- a păstrat patina nobilă, antică, verde-albăstruie.
Acest tip de cască militară a circulat o lungă perioadă de timp, între secolele VI-III a.Chr. şi pe un spaţiu geografic larg, cuprins între sudul Italiei, Grecia, Macedonia, Tracia, ţărmurile Mării Negre şi nordul Peninsulei Balcanice.
