Şeful ITM a vorbit, în cadrul unui interviu, despre problemele pe care le întâmpină salaraţii din mediul privat, despre munca la negru, dar şi despre impactul pe care l-a avut trecerea contribuţiilor din rândul angajatorului în cel al angajatului.
Sunteţi de mai bine de cinci ani în funcţia de inspector-şef al ITM Olt, însă aveţi în spate ani buni de activitate în cadrul acestei instituţii. Care sunt obiectivele pe care vi le-aţi propus să le atingeţi din momentul în care aţi preluat conducerea instituţiei şi, de asemenea, care sunt aspectele care încă nu funcţionează aşa cum v-aţi dori?
Obiectivul principal al instituţiei constă în verificarea modului în care se respectă prevederile legale referitoare la relaţiile de muncă, cât şi în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă. Pornind de la acest obiectiv, îmi doresc să constat, într-un viitor cât mai apropiat, că angajatorii au conştientizat că dreptul salariaţilor la un mediu de muncă bazat pe respectarea legislaţiei muncii este o condiţie ce trebuie sa devină o obişnuinţa, nu una impusă prin actul de control. Încă lucrăm la acest aspect, dar constatăm, din ce în ce mai des, că agenţii economici au înţeles că productivitatea muncii este direct legată de calitatea angajaţilor, iar angajaţii buni rămân doar în medii propice de muncă.
Instituţia pe care o conduceţi veghează modul în care sunt respectate drepturile angajaţilor. Care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă angajatul din mediul privat?
Foarte mulţi angajaţi din mediul privat nu sunt informaţi ori sunt informaţi eronat sau incomplet, asupra drepturilor şi obligaţiilor pe care le au în procesul de muncă. Acest aspect conduce la neînţelegeri, la conflicte de muncă care daunează ambelor părţi. Angajaţii trebuie să ştie că ITM Olt acordă celor interesaţi consultanţă gratuită, fie la sediul social, fie chiar telefonic, pentru o arie mai restrânsă de informaţii, acest lucru fiind determinat de protecţia datelor cu caracter personal. Cele mai multe probleme pe care le întâmpină salariaţii din mediul privat sunt legate de plata salariului, de evidenţa integrală a orelor lucrate, de acordarea concediului de odihnă, de asigurarea unui echipament adecvat de protecţie. Lunar, identificăm astfel de aspecte şi dispunem măsuri de remediere în consecinţă. Acestea devin grave când se repetă şi după controlul inspectorilor, iar nerealizarea măsurilor conduce, evident, către sancţiune.
Câte reclamaţii primiţi lunar şi care sunt problemele semnalate?
Lunar, înregistrăm aproximativ 30 de sesizări. Cele mai multe se referă la neplata salariilor la data înscrisă în contract, la neacordarea concediilor de odihnă, la neevidenţierea şi neplata orelor lucrate suplimentar. În foarte multe cazuri constatăm că nu toate drepturile pe care le solicită angajaţii sunt convenite în scris, prin contract sau act aditţonal la contract, regulamente sau norme interne. În aceste condiţii, inspectorii nu pot dispune măsuri, singura posibilitate a celor afectaţi fiind instanţa de judecată, pe bază de martori şi alte probe admise.
Cum stăm la capitolul accidente de muncă şi ce ar trebui să ştie angajatorii din domeniile cu risc, astfel încât să existe o cât mai bună prevenţie?
Numărul de accidente de muncă, din cauza procesului de muncă şi în special cele cu urmări grave, precum şi numărul de boli profesionale au scăzut în ultimii ani în judeţul nostru. Am înregistrat o creştere a evenimentelor rutiere în care au fost implicaţi lucrători ce se aflau în timpul programului de lucru sau pe traseul de deplasare de la locul de muncă către serviciu sau invers, precum şi o creştere a numărului de lucrători care au suferit diverse afecţiuni în timpul serviciului, în urma unor cauze patologice. Evenimentele soldate cu decesul victimei sunt cercetate de ITM, chiar dacă nu au legatură directă cu procesul de muncă. Programul Propriu de Acţiuni al ITM Olt pe anul 2018 cuprinde foarte multe campanii şi acţiuni de informare, conştientizare, verificare şi control, astfel încât să acoperim toate domeniile de activitate ce se desfăşoară pe raza judeţului nostru. Acordăm o atenţie specială domeniilor sesibile, unde am înregistrat în ultimii ani mai multe accidente de muncă şi boli profesionale, iar aici mă refer la industria metalurgică, fabricarea cauciucului, construcţii civile şi industriale, agricultura.
Ştim cu toţii că e mai uşor să previi, decât să combaţi şi de aceea prevenţia în zona securităţii şi sănătăţii în muncă este un obiectiv pe care ni l-am propus în ultimul timp.
Anul 2018 a reprezentat trecerea contribuţiilor din rândul angajatorilor în cel al angajaţilor. Acest lucru a afectat în vreun fel cele două părţi? Au existat reduceri salariale?
Transferul contribuţiilor de la angajator la angajat a avut ca scop o colectare mai eficientă a contribuţiilor de asigurari sociale şi nu a generat costuri suplimentare pentru angajator. Drept urmare, nu ar fi fost normal să se înregistreze scăderi de salarii şi nici nu s-au înregistrat în judeţul nostru. ITM Olt a desfăşurat o campanie de informare începând cu luna decembrie a anului trecut, iar începând cu luna aprilie 2018, am desfăşurat o campanie de verificare a modului în care angajatorii au modificat salariul brut în contextul transferului contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, nefiind identificate deficienţe în aplicarea legii.
Cuantumul amenzii în ceea ce priveşte munca la negru s-a dublat. Cu toate acestea, rămâne o practică des întâlnită. Cum stăm în primele nouă luni ale anului la acest capitol?
Statistica pe primele nouă luni ale anului, privind munca nedeclarată sau munca fără contract de muncă încheiat şi transmis la ITM, ne arată că această practică nu mai este atât de des întâlnită şi, aşa cum aţi remarcat, dublarea amenzilor pentru această deficienţă, apoi fermitatea inspectorilor în a sancţiona fiecare caz identificat şi, nu în ultimul rând, refuzul angajaţilor în a mai desfăşura activitate fără a avea contract de muncă au făcut posibilă o scădere a numărului de persoane identificate lucrând „la negru”. În primele nouă luni ale anului 2018, am identificat un numar de 71 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată. Celor 30 de agenţi economici care îi foloseau le-au fost aplicate amenzi în valoare de 1.240.000 lei, iar acţiunile viitoare de control vor viza în principal domeniile de activitate în care incidenţa muncii nedeclarate este mai ridicată, la nivelul ITM Olt funcţionând un compartiment care se ocupă exclusiv de acest aspect.
Care sunt problemele pe care le întâmpină inspectorii în timpul acţiunilor de control?
Cea mai des întâlnită problemă din timpul controalelor este lipsa de comunicare din partea angajaţilor, acest aspect fiind determinat de teama de a nu-şi pierde locul de muncă sau pentru a nu avea alte repercusiuni viitoare din partea angajatorilor. De aceea sunt reticenţi în a răspunde la toate întrebările inspectorilor, însă calitatea unui control se bazează pe informaţii corecte şi complete din partea ambelor părţi.
Care este valoarea amenzilor aplicate societăţilor din judeţul Olt de la începutul anului. De asemenea, care este sancţiunea record dată de ITM Olt?
De la începutul anului şi până la 1 octombrie, inspectorii de muncă din cadrul ITM Olt au aplicat peste 1.200 de sancţiuni, din care 50 sunt amenzi ce totalizează 1.335.800 lei, peste 90% din valoarea acestora fiind pentru munca nedeclarată. Aşa cum am spus mai devreme, munca nedeclarată este drastic sancţionată de lege şi această practică, chiar dacă este în scădere, atunci cand o identificăm acţionăm în consecinţă. Un angajator a fost sancţionat cu amenda maximă prevăzută de lege de 200.000 lei întrucât primise la muncă 12 persoane pentru care nu a încheiat contracte individuale de muncă anterior începerii activităţii, iar alţi doi agenţi economici au fost sanctionaţi cu câte 100.000 lei fiecare pentru aceeaşi deficienţă.
Au existat situaţii în care aţi primit telefoane din partea cunoştinţelor să vi se atragă atenţia că inspectorii instituţiei pe care o conduceţi sunt în control la o anumită societate, iar în acest fel să fiţi cumva constrânşi în aplicarea legii?
Aş minţi dacă aş zice nu, însă cei care îmi sunt prieteni au inţeles că mă respectă pe mine şi instituţia pe care o conduc dacă respectă legea, iar cei care încearcă varianta telefonului sunt doar simple cunoştinţe, care dacă nu respectă munca noastra, de ce ar trebui ca noi să îi ajutăm?
Care sunt domeniile în care se încalcă foarte mult drepturile salariaţilor?Acum câţiva ani, un angajator străin, cu afaceri în România, în domeniul confecţiilor, ameninţa salariaţii cu concedierea pentru că îndrăzniseră să-şi ceară salariul. Aveţi cunoştinţe despre astfel de situaţii în judeţul Olt?
Am facut o analiză a domeniilor unde se înregistrează cele mai multe sesizări. Firmele de pază şi protecţie sunt în vârful ierarhiei, acest aspect fiind determinat în primul rând de o negociere minimală a contractului de prestări servicii, neluându-se în calcul faptul că în această zonă se înregistrează muncă de noapte, muncă suplimentară sau posturile de pază nu sunt acoperite cu numărul necesar de agenţi, astfel încât să se poată asigura fiecăruia timp de repaus zilnic şi săptămânal, precum şi alte drepturi cum ar fi concediul de odihnă sau spor la salariu pentru munca în zilele de week-end şi în zilele de sărbatoare legală. Salariaţii au început să-şi cunoască drepturile şi acolo unde nu găsesc înţelegere, apelează la noi. Despre angajatorul străin la care faceţi referire, care încălca în mod evident legea din România, pot să vă spun că s-a ales cu multe amenzi de la inspectorii ITM-ului unde acesta îşi desfăşura activitatea, pentru că dreptul la salariu este un drept fundamental prevăzut în Codul Muncii. Chiar dacă şi angajatorii din Olt «uită» să plătească la timp salariile, nu am înregistrat incidente la nivelul celui expus în presă.
