Întreaga poveste începe în 2006, când o judecătoare din Iaşi, Camelia Alexandrina Acrîşmăriţei, a solicitat Comisiei locale pentru aplicarea legilor fondului funciar Slătioara reconstituirea dreptului de proprietate pentru 50 de hectare de teren arabil pe raza comunei. Judecătoarea din Iaşi susţinea, prin documente de stare civilă, că este moştenitoare a defuncţilor Băloiu Ana Mihaela şi Băloiu Anton, care ar fi deţinut terenul în discuţie pe raza comunei Slătioara.
Un prim semn de îndoială l-a reprezentat faptul că membrii Comisiei locale nu au regăsit suprafaţa de teren solicitată în registrul agricol, aşa că au refuzat cererea magistratului din Iaşi. După ce, în baza aceluiaşi temei, un refuz similar a venit şi din partea Comisiei judeţene pentru aplicarea legilor fondului funciar, unde a fost contestat refuzul Comisiei locale, judecătoarea s-a adresat Judecătoriei Slatina, care îi dă câştig de cauză, admiţându-i plângerea, anulând Hotărârea nr. 14.246/26.05.2006 a Comisiei judeţene pentru aplicarea legilor fondului funciar şi dispunând reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentei. Nu se ştie cum ar fi decurs lucrurile mai departe în instanţă pentru că, nu se ştie din ce motiv, Comisia judeţeană pentru aplicarea legilor fondului funciar nu a făcut recurs împotriva hotărârii Judecătoriei Slatina, astfel că sentinţa acesteia a rămas „definitivă prin nerecurare”. Negăsindu-se teren pe raza comunei Slătioara, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) Olt a pus la dispoziţia Primăriei Slătioara un amplasament disponibil pe raza localităţii Dobroteasa, propunere refuzată de judecătoarea din Iaşi, care a solicitat restituirea terenului reconstituit pe aşa-zisul vechi amplasament.
Documentaţie cu hibe
Că doamna judecător nu vroia decât bani din toată afacerea aceasta o dovedeşte următoarea sa mişcare: în 2007 şi-a vândut dreptul succesoral asupra terenului de la Slătioara unui latifundiar local, Ioan Zapodeanu, pentru suma de 210.000 de euro. Pentru că Zapodeanu era parte într-un proces judecat chiar atunci de judecătoarea Acrîşmăriţei, aceasta va fi condamnată la închisoare cu suspendare pentru conflict de interese şi incompatibilitate şi va fi dată afară din magistratură, un punct asupra căruia vom reveni. Devenit stăpân pe teren, Zapodeanu îl mandatează ulterior pe amicul său Barbu Văduva să facă ce-o face şi să obţină cele 50 de hectare pe vechiul amplasament care, deşi nu se regăsea în registrele agricole ale comunei Slătioara, era locul unde se putea face un bun profit din vânzarea ulterioară a pământului. Văduva a povestit, recent, într-o conferinţă de presă, cum s-a lovit el în 2009 de un zid ridicat de interesele suspecte ale autorităţilor locale împotriva drepturilor pe care le cumpărase clientul şi amicul pe care îl reprezenta.
În realitate, era vorba de refuzul funcţionarilor locali ai Agenţiei Domeniilor Statului de a-şi da avizul pentru retrocedarea celor 50 de hectare din domeniul public al statului în locul indicat de mandatar, şi anume pe locul fostei pepiniere de la Slătioara. Bănuielile asupra legalităţii solicitării erau generate de lipsa mai multor documente din dosar care ar fi putut să consfinţească vechiul amplasament al celor 50 de hectare acolo unde doreau cei interesaţi. Nici cei de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Olt, care se afla pe atunci sub conducerea lui Radu Diţă, nu au fost foarte convinşi de legalitatea demersului pornit de Barbu Văduva care, de cum a venit, l-a câştigat de partea sa pe primarul din Slătioara, Savu Ciocârlan, devenit deodată un soi de avocat foarte activ al său.
„Persoana deposedată a prezentat informaţii din care rezultă că amplasamentul solicitat se regăseşte pe suprafaţa de teren deţinută de fosta SCPP Strejeşti, ferma Slătioara. Precizăm că nu s-a prezentat o schiţă cu amplasamentul solicitat, ci doar un plan al moşiei Mărăscu (...)”, se arată în adresa nr. 19/06.01.2009 a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Olt către Comisia judeţeană Olt pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Presiuni şi intervenţii
Pentru un tablou complet al cazului vom reveni la un document de care ne-am mai folosit în urmă cu câţiva ani în cadrul unui articol care dovedea abnegaţia suspectă a primarului din Slătioara. Documentul redă un episod sugestiv consumat în data de 19 ianuarie 2009, în sediul ADS Olt. Este vorba de adresa 1.390, în care şeful ADS Olt, Constantin Popa, îşi informa superiorii de la Bucureşti că angajaţii Biroului Judeţean al Agenţiei Domeniilor Statului sunt ameninţaţi, intimidaţi, forţaţi să avizeze anexa şi procesul verbal de delimitare a terenului asupra cărora funcţionarii ADS s-au arătat extrem de bănuitori, mai ales că din documentaţie lipseau documente importante. Presiunile le făceau primarul comunei Slătioara şi mandatarul Barbu Văduva.
„În data de 16.01.2009, la Biroul ADS Olt s-a prezentat primarul comunei Slătioara însoţit de un anumit domn Barbu, care a prezentat documentaţie pentru retrocedarea a 50 de hectare din domeniul public al statului, pe teritoriul administrative al comunei Slătioara de la SCP Strejeşti. Analizând dosarul înregistrat la nr. 1388/16.01.2009, s-a constatat că lipsesc anumite documente. La un moment dat, a intervenit domnul Barbu, care îl însoţea pe primar, şi a început să ne ameninţe, să ne intimideze şi să ne forţeze să avizăm anexa şi procesul verbal de delimitare, aducând în discuţie oameni importanţi din Ministerul Agriculturii şi din conducerea judeţului precum domnul prefect, domnul ministru, presa locală şi naţională, televiziunea, inclusiv conducerea Agenţiei Domeniilor Statului, lucru care s-a şi întâmplat, domnul prefect sunând la biroul ADS Olt. Din informaţiile pe care le deţinem, domnul Barbu ar fi cumpărat dreptul de proprietate pentru cele 50 hectare de la autorii Băloiu Ana şi Băloiu Anton, având ca titular de rol pe Acrîşmăriţei Camelia Alexandrina, reprezentată prin dna avocat Nina Pascu. În sentinţa civilă 3562/17.07.2006 se precizează că autorilor sus menţionaţi li se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 50 de hectare de teren agricol, teren care va fi preluat de la ADS, fără a se preciza locaţia concretă de unde va fi restituit acest teren. Faptul că s-au făcut atâtea presiuni, ameninţări, intimidări, forţări ca această suprafaţă de teren să fie restituită din domeniul public al statului, din partea acestui domn şi din partea autorităţilor locale, ne face să fim sceptici cu privire la corectitudinea şi legalitatea documentelor din acest dosar. Având în vedere cele reprezentate mai sus, ne-am permis a vă aduce la cunoştinţă acest lucru, în vederea împiedicării producerii anumitor ilegalităţi”, se arată în adresa către ADS.
Într-o altă adresă, cu numărul 1389/19.01.2009, către Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar Slătioara, ADS Olt enumera şi documentele care lipseau din dosarul cu pricina.
„Documentaţia prezentată este incompletă, lipsind următoarele documente: cererea primăriei către Comisia judeţeană de fond funciar; cererea Instituţiei Prefectului către ADS Bucureşti; anexa nr. 29 semnată de primărie şi vizată de OCPI Olt şi ADS Olt; anexa nr. 24D pentru suprafeţele de teren unde există investiţie (livadă); acordul, înregistrat la Prefectura Olt, dintre investitor şi viitorul proprietar; procesul-verbal de delimitare şi planul cadastral întocmite de primărie şi OCPI Olt, în conformitate cu prevederile art. 12, alin. 1 din Legea nr. 1/2000; situaţia cu rezerva comunei; balanţa terenurilor pentru fiecare persoană înscrisă în anexă; sentinţa civilă nr. 3562/17.07.2007; sentinţa comercială nr. 100/18.02.2008”, se arată în adresă.
Fals şi uz de fals
Cum, necum, la presiunile unora dintre autorităţi şi în urma intervenţiei prefectului de atunci (Ştefan Nicolae - n.r.) amintită de şeful ADS Olt, procesul verbal de delimitare care purta ştampila Primăriei Slătioara şi semnătura primarului Savu Ciocârlan a fost avizat şi de OCPI Olt. Nu a semnat, însă, şeful instituţiei, aşa cum era firesc, ci un funcţionar mărunt al instituţiei. De asemenea, pe document a fost trecut numele unei funcţionare din cadrul ADS Olt, Andreea Badea, a cărei semnătură lipseşte însă. Cu toate acestea, documentul a fost utilizat ca unul perfect valid şi problema a fost ulterior rezolvată.
Este momentul să precizăm că unele dintre documentele din dosar fac dovada falsului şi uzului de fals. Este vorba de două documente care trebuiau să poarte, pe lângă semnătura primarului din Slătioara, şi semnătura secretarului comunei, Mihai Gheorghe, iscălitură care, la o simplă comparaţie, după cum se vede în facsimil, se dovedeşte a fi un simplu simulacru. Nimeni, însă, n-a dat socoteală pentru infracţiunile săvârşite. Este foarte important să mai spunem că, în timp ce primarul s-a făcut luntre şi punte pentru rezolvarea acestui dosar, la Primăria Slătioara au depus documentaţii pentru retrocedarea terenurilor din domeniul public al statului mai mulţi oameni din Strejeşti, făcând dovada vechilor amplasamente pe raza comunei, documentaţii care nu au mai fost de găsit după aceea.
Este, de asemenea, momentul să revenim la situaţia doamnei judecător Camelia Alexandrina Acrîşmăriţei care, după ce şi-a vândut dreptul succesoral asupra terenului moştenit lui Ioan Zapodeanu pentru suma de 210.000 de euro, a fost condamnată la închisoare cu suspendare pentru conflict de interese şi incompatibilitate şi a fost dată afară din magistratură.
Potrivit rechizitoriului, magistrata a pronunţat o sentinţă civilă prin care l-a avantajat în mod special pe Ioan Zapodeanu într-un dosar cu 3.800 de hectare de pădure.
„În schimbul serviciului oferit, judecătoarea ar fi primit de la Ioan Zapodeanu 210.000 euro, drept preţ al vânzării dreptului succesoral al acesteia asupra unui teren agricol neretrocedat, în suprafaţă de 50 de ha, situat pe raza unei comune din judeţul Olt, inculpata aflându-se, astfel, în situaţia unui conflict de interese. Ulterior, în martie 2008, inculpata Acrîşmăriţei Camelia-Alexandrina a completat olograf formularul de declaraţie de avere, consemnând, în mod nereal, că suma de 210.000 euro a provenit dintr-o «înţelegere» încheiată în anul 2006 între ea şi o altă persoană, B.A.M., prin care i-a înstrăinat acestuia din urmă cota succesorală”, se arată în rechizitoriul procurorilor.
Un proces care nelinişteşte. Păcate vechi
Toate acestea au fost descoperite de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), cea care ulterior a cerut Curţii de Apel Suceava anularea contractului prin care Zapodeanu a cumpărat drepturile succesorale asupra celor 50 de hectare de la Slătioara. Procesul a fost judecat de Curtea de Apel Suceava, care în 2014 a admis acţiunea inspectorilor de integritate şi a constatat „nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare de drept succesoral nr. 1693/26.07.2007 încheiat între pârâţi”. Procesul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), care la sfârşitul lunii trecute s-a pronunţat, admiţând recursul şi dispunând rejudecarea cauzei la Judecătoria Iaşi.
Ciudat a fost faptul că instanţa de fond nu a solicitat înscrierea în Cartea Funciară existenţa procesului, astfel că terenul, vândut în 2013 de Zapodeanu lui Văduva , a putut fi lotizat şi vândut în mare parte de acesta unor clienţi care nu au ştiut că prima tranzacţie asupra terenului face obiectul unui proces în instanţă.
Supărat nevoie mare că Gazeta Nouă a publicat un articol despre acest proces, Barbu Văduva a organizat nu demult o conferinţă de presă în care a cerut jurnaliştilor prezenţi să-l ajute să îşi redobândească seriozitatea şi credibilitatea publică în ceea ce priveşte legalitatea afacerii de la Slătioara, care ar fi fost afectată de articolul cu pricina. Întâlnirea cu presa locală a fost transformată însă într-un bâlci „condimentat” cu anumite apelative, cu acuzaţii la adresa celor cu care s-a luptat el pentru retrocedarea terenului, dar şi cu multe puncte de vedere fără nicio legătură cu obiectul conferinţei de presă.
Curioşi şi noi să aflăm mai multe despre seriozitatea pe care o reclamă, dar şi informaţii proaspete despre amicul său din Iaşi, am recurs la serviciile Google. Şi ne-am edificat foarte repede. Potrivit presei locale din Iaşi, în 1997 Barbu Văduva a fost arestat pentru luare de mită. De asemenea, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii DNA Iaşi au dispus, în 18 februarie 2016, continuarea urmăririi penale faţă de Ioan Zapodeanu, „cu privire la săvârşirea infracţiunilor de complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi spălarea banilor”. No comment!
