Între o treime şi o jumătate din sarcini sunt neplanificate, aceasta reflectând ignoranţa naivă a cuplurilor în ceea ce priveşte riscul de a avea un copil cu un defect grav din naştere, retardare mintală sau o boală genetică.
Informaţia înseamnă putere, dar şi sănătate. Ce trebuie să ştiţi şi de ce
Gândiţi-vă o secundă la lipsa de atenţie cu care sunt tratate de obicei primele săptămâni de sarcină. Marea majoritate a femeilor însărcinate observă că nu au un ciclu menstrual la timp şi cele mai multe (dar nici pe departe toate!) fac un test de sarcină într-o săptămâna sau două. Dacă sarcina este confirmată, o parte (dar nu toate!) stabilesc o întâlnire cu un medic obstetrician. Rezultatul net este că majoritatea femeilor însărcinate sunt consultate pentru prima oară când sarcina este între 8 şi 12 săptămâni. Ei bine, perioada cea mai importantă în dezvoltarea embrionului este reprezentată de exact acele prime săptămâni!
De exemplu, problema neînchiderii structurii tubale care va deveni coloana vertebrală apare între a 26-a şi a 29-a zi de la concepţie! Consultaţia în săptămâna a 8-a este deja prea târzie pentru a influenţa comportamentul femeii gravide: ce trebuie să ia, să evite, să facă pentru sănătatea fătului. Este greu de crezut, dar adevărat, că în unele spitale asistenţă prenatală începe abia în a 20-a săptămâna de sarcina!
Vom vorbi puţin despre câteva aspecte de baza legate de preconcepţie şi vom sublinia motivele pentru care informaţia are o importantă crucială în „fabricarea„ unui copil sănătos. Cuplurile cărora le pasă de rezultatul unei sarcini fac toate eforturile pentru a obţine informaţiile necesare.
Există bineînţeles o serie de riscuri de neînlăturat în orice sarcina. Dar există, de asemenea, şi riscuri care pot fi recunoscute, evitate, rezolvate, dacă viitorii părinţi sunt conştienţi de existenţa lor şi fac absolut tot ce ţine de ei pentru a fi informaţi. La urma urmei asta înseamnă că nu te laşi la voia întâmplării, ci dezici să iei destinul tău şi al copilului pe care îl doreşti, în mâinile tale!
Riscurile există în sarcină
Orice cuplu înfruntă un risc de aproximativ 3-4% să aibă un copil la care se constată chiar de la naştere un defect grav, retardare mintală sau o boală genetică.
În jurul vârstei de şapte ani, alţi 3-4% dintre copii sunt diagnosticaţi cu defecte din naştere (care nu sunt evidente la nou-născuţi). Dar există măsuri care pot fi luate pentru a diminua chiar şi acest risc „de neînlăturat„. Până la 78% din sarcinile confirmate nu se încheie cu naşterea unui copil viu. Motivul cel mai comun al nereuşitei unei sarcini este reprezentat de defecte ale cromozomilor. De remarcat că aproximativ unul din 10 spermatozoizi şi unul din patru ovule prezintă o anomalie cromozomială.
La femeile cu infertilitate, cam jumătate din ovule au defecte ale cromozomilor. Cam una din 13 concepţii (adică aprox. 8% din sarcini) are un defect cromozomial. Din fericire, organismul femeii e în stare să detecteze în mod miraculos aceste anomalii şi respinge cam 99% dintre ele. 40-60% dintre avorturile spontane întâmplate în primele trei luni de sarcină au un tip de defect cromozomial.
Când examinaţi istoria familiei de ambele părţi, fiţi atenţi în mod special la defecte din naştere, boli genetice sau retardare mintală ale rudelor de gradul 1 - aceasta incluzând fraţi, părinţi, unchi şi mătuşi, veri primari şi secundari şi bunici. De asemenea, poate fi important de ştiut dacă unei rude de gradul 1 i s-au întâmplat avorturi spontane, naşterea unui copil mort sau decesul unui copil la o vârstă mică. Sănătatea părinţilor - a mamei, în primul rând - e importantă.
Atenţie în special la diabet, epilepsie, lupus erythematosis, tromboză venoasă, apărute înaintea sau în timpul sarcinii. Atenţie la cosanguinitate (un cuplu în care partenerii sunt veri primari, unchi-nepoata etc.) - riscul genetic în acest caz este dublu (6-8%).
Obiceiurile mamei în ceea ce priveşte medicamentele sunt, de asemenea, importante. Sondaje recente arată că femeile însărcinate iau până la 14 medicamente la fiecare sarcină! Consumul, de către mamă, al drogurilor ilicite (ex. cocaină) sau alcoolului în prima parte a sarcinii poate fi foarte dăunător fătului, aşa cum este şi fumatul.
Băile fierbinţi în primele trei luni (şi cu siguranţă în primele şase săptămâni după concepţie) nu sunt recomandate. Băile fierbinţi şi/sau sauna au fost asociate cu un risc de trei ori mai mare de a avea un copil cu un defect de tub neural, ca de exemplu spina bifida. Se cunosc mulţi factori care pot mări riscul de a avea un copil cu un defect de naştere, retardare mintală sau o boală genetică. Lista acestor factori include: un defect din naştere în familie, un alt copil afectat, alte avorturi, un părinte sau ambii cu o genă sau un cromozom anormal, o perioada lungă de infertilitate, etc. De asemenea, originea etnică poate juca un rol şi are încărcătură ei de risc specific.
Alte informaţii importante pentru un cuplu care plănuieşte o sarcină sunt cele legate de suplimente (ca acidul folic), posibilităţi de diagnosticare prenatală şi chiar de tratament al fătului, teste ADN.
Acestea sunt doar o parte din motivele pentru care tinerele familii trebuie să se informeze suficient înainte de a începe o sarcină. Sunt o mulţime de lucruri de ştiut despre cum să aveţi un copil cât mai sănătos cu putinţă. Acest articol e doar o introducere într-un domeniu foarte extins.
Nu te consola cu acel „dacă aş fi ştiut”
Din păcate, auzim de multe ori refrenul „dac-aş fi ştiut...” după naşterea unui copil cu un defect care putea fi evitat. Francis Bret Harte, despre consecinţele triste ale ignoranţei: „Dacă dintre toate cuvintele spuse sau scrise în literatură cele mai triste sînt «ar fi putut fi», mai triste încă sunt cele pe care le vedem des în realitate: «este, dar n-ar fi trebuit să fie»”.
Sursa: www.desprecopii.com
