Decalotarea la bebeluşi. O problemă controversată

Înainte de a începe operaţiunea de decalotare la bebeluşi, recomandată pentru meţinerea igienei intime adecvate la băieţel, trebuie să ştii câteva lucruri.

Una dintre primele reguli de îngrijire obligatorii despre care mi s-a vorbit, încă din maternitate, a fost despre decalotare bebeluşi (retractarea prepuţului pentru menţinerea igienei intime la băieţel), care se face după băiţă, când bebeluşul este relaxat. Prin urmare, i-am acordat o atenţie specială, încercând să respect întocmai indicaţiile primite, dar şi cu inima cât un purice ca nu cumva să doară sau să-i fac un rău băieţelului meu.


La vizitele medicale, acesta era unul dintre aspectele avute mereu în vedere şi, când pediatra mi-a arătat pe-ndelete cum ar trebui să procedez eficient şi corect, recunosc că m-am cam înmuiat (mi-a spus că nu sunt suficient de fermă când execut manevra). Eram speriată cu adevărat de pericolul reprezentat de fimoză, dar, cu timpul, am aflat că părerile medicilor şi părinţilor sunt împărţite atunci când vine vorba de decalotare ba, mai mult, că nou născuţii au o fimoză fiziologică, care este absolut normală.


De altfel, într-un articol dedicat acestui subiect, revista Mami, subliniază câteva lucruri pe care ar trebui să le ştii înainte de a începe delicata manevră de decalotare bebeluşi. Iată care sunt acestea.

Şase lucruri despre decalotare bebeluşi


Prepuţul strâns lipit de capul penisului, aşa cum este la naştere la orice băieţel, are rolul de a proteja împotriva invaziei bacteriilor.


Pe măsură ce micuţul creşte, această piele, care în mod normal nu cedează acţiunii mecanice, se va desprinde singură, făcând astfel posibil,la maturitate, actul sexual fără probleme.


Sub pielea prepuţului se pot acumula celule moarte, ce poartă denumirea de smegmă, care nu trebuie îndepărtate, acest lucru oricum făcându-se în mod natural.


Nu este nevoie de o igienă specială a penisului, de vreme ce prepuţul împiedică acumularea de bacterii.


O decalotare la bebeluşi forţată duce la fisurarea prepuţului şi la cicatrizarea lui deficitară. Ţesutul cicatrizat este mai rigid, aşa încât prepuţul se va retrage ulterior şi mai greu. Urmările pot fi chiar de natură emoţională, nu doar fizică.


Decalotarea normală, completă şi fără intervenţia din copilărie a părinţilor va avea loc până la vârstă de 18 ani.


Sursa: www.mami.ro