Laura Vicol și soțul ei, Vladimir Ciorbă, au părăsit, marți noapte, sediul Curții de Apel București, după ce ordonanța de reținere a expirat, iar judecătorii au rămas în pronunțare. Judecătorii urmează să decidă miercuri, de la ora 15.00, dacă vor aproba cererea procurorilor DIICOT privind arestarea preventivă a celor doi.
La finalul audierilor maraton din dosarul Nordis, procurorii au reținut 11 persoane, între care fosta șefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Laura Vicol, soțul acesteia, Vladimir Ciorbă, acționar principal al grupului, precum și mai mulți directori din companie, a anunțat marți DIICOT. Procurorii au propus arestarea preventivă pentru 30 de zile a tuturor celor 11 reținuți.
Curtea de Apel București a rămas în pronunțare pe cererea procurorilor privind arestarea preventivă a Laurei Vicol și a soțului ei, Vladimir Ciorbă. Cei doi au părăsit marți noapte sediul instanței, după ce ordonanța pentru reținerea lor a expirat, astfel că inculpații sunt liberi, arată hotnews.ro.
Luara Vicol și Vladimir Ciorbă nu au făcut declarații la ieșirea din instanță.
Decizia urmează să fie pronunțată miercuri, de la ora 15.00.
Acasă au plecat şi ceilalţi inculpaţi din dosar: Gheorghe Emanuel Poştoacă – acţionar principal la Nordis, Cristian Nicolae Poştoacă, Florin Poştoacă, Sanda Răileanu, Gabriela Vasile, Matei Cristian, Bogdan Adalbert Şaitoş, Oana Claudia Oprea, George Marian Ivan.
Conform procurorilor DIICOT, „schema Nordis” era organizată pe trei paliere, iar din ultimul palier fac parte notari și avocați care sunt acuzați că au sprijinit grupul infracțional organizat, „având atribuții de a întocmi documentația aferentă operațiunilor de vânzare a imobilelor, intabulare sau consultanță juridică și de a încasa sume de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative”. Procurorii nu au dispus nicio măsură preventivă în cazul acestora.
Cele 11 persoane reținute de procurori sunt cercetate pentru infracțiunile de constituire unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.
În urma celor peste 60 de percheziții făcute luni în București și mai multe județe, precum și în Monaco, au fost găsite și ridicate peste 50 de sisteme informatice și dispozitive de stocare a datelor (laptopuri, tablete, un server, memory stick-uri și hard-diskuri externe), telefoane mobile, sume de bani în lei, euro și alte monede, înscrisuri și obiecte de lux – ceasuri, bijuterii și genți de lux.
Ancheta DIICOT vizează 72 de suspecți – 40 de persoane fizice și 32 de firme, iar gruparea funcționa din 2018 și era structurată pe trei niveluri ierarhice, operând printr-un sistem piramidal în domeniul imobiliar.
„Mecanismul infracţional consta în promovarea şi dezvoltarea unor proiecte imobiliare, sub acoperirea mai multor societăţi comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienţi (cumpărători), delapidarea fondurilor societăţilor, inducerea în eroare a cumpărătorilor în urma executării ante-contractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare, evidenţierea de operaţiuni fictive în contabilitatea societăţilor controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi stabilirea cu rea-credinţă a taxelor (T.V.A.), având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat, ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăţilor comerciale, clienţilor cumpărători şi bugetului de stat”, spun DIICOT și Poliția Română.
Fondurile financiare ilicite astfel obţinute ar fi fost supuse procesului de spălarea banilor.
Conform anchetatorilor, eşalonul secund al grupării de criminalitate organizată ar fi fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relaţie de rudenie sau prietenie), care ar fi aderat la grupare şi ar fi sprijinit-o activ, prin diverse modalităţi, sub controlul şi îndrumarea acestora. Ultimul palier ar fi sprijinit grupul infracţional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuţii de a întocmi documentaţia aferentă operaţiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare, intabulare sau consultanţă juridică (notari şi avocaţi) şi de a încasa sume de bani provenite din săvârşirea infracţiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative, spun procurorii.
Potrivit DIICOT, liderii grupării au încasat de la clienți suma de peste 195 de milioane de euro, ca avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier). Banii au fost încasați prin intermediul mai multor firme.
Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar și diverse cheltuieli voluptorii, în suma de aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro, spun autoritățile.
„În primele două situații, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor ar fi avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparența legalității operațiunilor prin care sumele de bani ar fi ieșit din patrimoniul societăților (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părți sociale, respectiv înființarea și/sau preluarea a zeci de societăți pentru a simula operațiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca proveniență avansurile achitate de către clienți să poate fi externalizate sub aparența unor contracte de prestări servicii sau achiziții de bunuri). Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani ar fi urmat aceeași destinație, conturile membrilor grupării și retragerea în numerar”, menționează procurorii.
DIICOT amintește că metodele folosite de grupare au inclus și „vânzarea imobilelor către alte persoane, condiționarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligații neinserate inițial în promisiunea de vânzare, cum ar fi cedarea folosinței locuințelor pe o perioadă lungă de timp, intenția de a folosi apartamentele edificate în interes propriu – pentru funcționarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terțe persoane sau membri ai grupării fără notificarea clientului, interdicția notării la cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, asumarea în scris a obligației de a nu face aprecieri publice asupra oricărui aspect al relațiilor contractuale sub sancțiunea plății unor daune de valori mari care descuraja orice demers judiciar al clienților”.
„Cei în cauză ar fi recurs, de asemenea, la recompartimentări ale imobilelor, pentru a îngreuna identificarea apartamentelor care au făcut obiectul promisiunilor de vânzare, obstrucționarea accesului clienților în șantiere, pentru a verifica stadiul lucrărilor, vânzarea în bloc a unui număr mare de apartamente către propriile societăți urmată la scurt timp de rezoluțiunea vânzării, în scopul needificării și/sau nepunerii la dispoziția clienților a imobilelor contractate”, precizează DIICOT.
