Născut în Slatina pe noiembrie 1909, Eugen Ionescu a păstrat mereu amintirea oraşului natal şi, după cum arată şi o fotografie aflată în colecţia Muzeului Judeţean Olt, s-a reîntors aici. El a păstrat o relaţie apropiată de medicul veterinar Ion N. Ionescu, prieten al tatălui său din perioada în care acesta a fost directorul Prefecturii Olt.
Fotografia donată de medicul Mircea Şerbu îi reprezintă pe Eugen Ionescu şi pe prietenul tatălui său jucând şah la ferma din Brebeni a celui din urmă. În colecţia Muzeului se află şi tabla de şah şi piesele de la acel joc.
„Din perioada cât a stat la Slatina, tatăl său a fost foarte bun prieten cu medicul veterinar Ion N. Ionescu - este o coincidenţă de nume - pe care-l întâlnim la un moment dat şi printre membrii Colegiului Director al Prefecturii Olt şi unul din martorii care semnează pe certificatul de naştere al lui Eugen Ionescu. Această prietenie va fi continuată şi de către Eugen Ionescu. Graţie doctorului Mircea Şerbu, am intrat în posesia unor fotografii care îl înfăţişează pe Eugen Ionescu, în anul 1930. Probabil că terminase liceul şi era în anul I de studii la Facultatea de Litere. Eugen Ionescu vine la Brebeni, unde acest medic veterinar avea o fermă şi îşi petrece câteva zile acolo. Joacă şah cu doctorul şi avem chiar şi tabla de şah cu piesele de şah tot donate de doctorul Mircea Şerbu”, explică Aurelia Grosu, şefa secţiei Istorie şi Artă din cadrul Muzeului Judeţean Olt.
Istoricul consideră ca fiind foarte important faptul că inventatorul teatrului absurd nu şi-a negat niciodată locul naşterii: „Important este faptul că în toate enciclopediile, şi acest lucru nu se poate contesta, Eugen Ionescu s-a născut la Slatina. Probabil că a avut nostalgia locului naşterii pentru că, iată, cât a stat în ţară, revine la prietenul de familie al părinţilor săi. Niciodată nu şi-a negat locul naşterii”.
Născut pe strada Bucureşti nr. 3
Potrivit certificatului de naştere al lui Eugen Ionescu, locul naşterii sale este o locuinţă din Slatina aflată pe strada Bucureşti nr. 3, actuala stradă Mihai Eminescu. Deşi undeva pe această stradă există o plachetă care arată unde s-a născut marele dramaturg, istoricii spun că este greu de identificat cu siguranţă imobilul în care locuia familia directorului de Prefectură Eugen N. Ionescu.
„Calea Bucureşti nr. 3, la nivelul anului 1909, anul naşterii lui Eugen Ionescu, este destul de dificil de localizat în contextul actual al modificării atâtor trasee de străzi şi al dispariţiei de-a lungul vremii a atâtor case. Ca să înţelegem, strada Bucureşti, pe Recensământul din 1912, pleca de la Podul Olt, traversa oraşul, actualele străzi George Poboran şi Mihai Eminescu, trecea prin faţa Grădinii Publice, acum Parcul Eugen Ionescu din faţa Muzeului Judeţean Olt, urca între Bancă şi casa Fântâneanu şi urca până se termina în strada Piteşti, undeva mai jos de Biserica Sopot”, spune Aurelia Grosu.
Istoricii cred că locuinţa în care s-a născut Ionescu era situată în vecinătatea domiciliilor persoanelor importante din Slatina acelei vremi. Cel mai probabil locaţia este undeva în zona casei Fântâneanu, Palatului Băncii Naţionale, astăzi sediul Biroului Electoral Judeţean, şi Palatului Administrativ, actualul sediu al Muzeului Judeţean Olt.
„Totul s-a demolat acum, de asta este foarte greu să vizualizăm amplasamentul acestor case pe ceea ce vedem astăzi, pentru că şi traseul străzilor s-a schimbat şi foarte multe case au dispărut. Logica mea se bazează pe faptul că era într-o zonă unde locuiau nişte persoane importante: Fântâneanu, avocatul Belu, viitor primar al Slatinei, familia Penescu. Ei erau concentraţi în acest segment, de la Banca Naţională şi Casa Fântâneanu până către intersectarea cu strada Piteşti. Zona este total demolată astăzi, nu mai avem nici un reper”, a precizat A. Grosu.
Slatina de la 1900
Problemele puse istoricilor în depistarea locului pe care se afla casa din Slatina în care s-a născut Eugen Ionescu sunt în legătură directă cu recensământul făcut de autorităţile de atunci în 1912. Deşi acesta ar fi trebuit să fie un reper, fiind făcut foarte aproape de anul naşterii lui Ionescu, mai mult îngreunează munca specialiştilor pentru că atunci s-au făcut mai multe modificări în ceea ce priveşte numărul alocat fiecărei locuinţe.
„La nivelul actual al cercetării mele, mai ales pe fondul arhivelor din Slatina, să spunem că primul document mai oficial al străzilor şi imobilelor din Slatina este recensământul din 1912. Primul recensământ, de fapt, care s-a făcut în România şi, implicit în oraşul Slatina. Parcurgând acest recensământ, ciudăţenia este că cel puţin numerele caselor de la 1 la 7 se dublează. Recensământul din 1912 arată că la extremităţile acestei străzi, cel de veste de la Podul Olt şi cel de este, dublează aceste numere de la 1 la 7. Aşa că luând numărul trei în discuţie, apare odată nr. 3 casa Mihai Predescu şi mai apare un număr 3 în capătul estic al acestei străzi-casa moştenitor preot N. Crinescu”, a opinat Aurelia Grosu.
Copiii, între tată şi mamă
Cu origini franceze din partea mamei, Maria Theresa, Eugen Ionescu şi-a trăit adolescenţa între Franţa şi România, părinţii săi divorţând. Despărţirea părinţilor a avut loc după ce familia a plecat din Slatina.
„Tatăl lui Eugen Ionescu, după aceea, a plecat cu mama, s-a întâmplat ca în familie să intervină şi un divorţ, iar copiii au urmat-o pe mamă în Franţa. Ulterior, prin custodie, ei au revenit tatălui. Au venit la Bucureşti, unde Eugen Ionescu a parcurs studiile Colegiului «Sfântul Sava», pe care l-a absolvit în anul 1928 şi apoi s-a înscris la Facultatea de Litere, pe care a absolvit-o în anul 1934”, explică A. Grosu.
