Şeful Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Olt, Cornel Vlădescu, a vorbit într-un interviu care a fost strategia ce a condus la această creştere, dar şi despre atitudinea oamenilor de afaceri olteni, care îşi plătesc dările la stat de bunăvoie, dar şi de teama unor popriri pe conturi sau executări silite. Aceştia au înţeles că relaţia cu Fiscul oltean este foarte importantă, reuşind să-şi consolideze poziţia pe piaţă şi să pună bazele unei mai bune colaborări cu ceilalţi parteneri.
Cu cât au crescut încasările la bugetul de stat, în judeţ?
În primele zece luni ale acestui an, am încasat mai mult cu 425 de milioane de lei. Dacă în 2018 avem încasări de 756 de milioane, fără să socotim şi veniturile întreprinderilor mijlocii, care până în octombrie 2018 s-au plătit la Craiova, anul acesta avem o încasare de 1.182.000.000 de lei. Creşterea din acest an este de peste 30 de procente. Creşterile de la an la an sunt substanţiale. Avem cea mai mare creştere din regiune, depăşind Dolj, Gorj, Vâlcea şi Mehedinţi.
Din ce domenii vin aceste încasări mai mari?
Creşterea vine din impozitul pe venit, este o diferenţă foarte mare şi din contribuţii. Şi sumele declarate în această perioadă sunt mult mai mari faţă de cele declarată în perioda similară a anului trecut. Cele mai mari încasări au venit din PNDL. Sectorul construcţiilor este detaşat pe primul loc ca urmare a lucrărilor derulate prin PNDL. Sunt sume semnificative, constructorii din judeţ au declarat foarte mult. Au avut destul de multe lucrări. La contribuabilii mijlocii avem mulţi care declară peste un milion de lei obligaţii în fiecare lună, ca urmare a lucrărilor derulate prin PNDL. În octombrie, am avut încasări mai mici, pentru că marii constructori nu au reuşit să achite la termen, adică la 25 octombrie. O întârziere a acestui program din luna acesta s-a cunsocut şi în încasările noastre. A fost o mică întârziere, dar am recuperat în primele zile ale lunii noiembrie, când am reuşit să încasăm declaraţia cu termen 25 octombrie de la marii constructori. Au fost sume semnificative. Am încasat bani frumoşi din acest Program.
În afară de construcţii, ce alt sector vă mai aduce încasări mari?
Urmează apoi prestările de servicii, care activează pe lângă platforma industrială a Slatinei. Avem firme destul de mari care prestează servicii la Alro, Pirelli, TMK sau la Prismyan.
În urma activităţii derulate de fermierii olteni aveţi încasări ridicate?
Şi fermierii au avut venituri destul de mari. Nici nu ştiu dacă să-i punem pe locul doi sau pe locul al treilea. În primul rând, mă refer la agricultorii care au cultură mare, cereale, dar şi fermierii din bazinele legumicole, în special cei din sud. Fermierii sunt disciplinaţi, ţinând cont că beneficiază de TVA de rambursat. Ei vând cerealele fără TVA, beneficiază de această facilitate, nu încasează TVA, nu plătesc TVA. Trimestrial au TVA de rambursat, care este compensat cu obligaţiile lor. Fermierii reprezintă un punct forte al judeţului nostru.
Cum a reuşit Fiscul oltean să-i convingă pe oamenii de afaceri să plătească mai mult?
În primul rând, a crescut gradul de conformare voluntară ca urmare a acţiunilor de executare silită şi a controalelor. Se tem să nu le fie blocate conturile, să nu aibă acţiuni de executare silită asupra terţilor, să nu le fie atinsă activitatea societăţii în niciun fel. Este important şi ca imagine. Se poate considera că nu este serios, dacă nu îşi plăteşte datoriile. Dacă noi punem poprire la bancă nu va mai putea face plăţi. Când vorbim de poprirea la terţi, aceştia vor da banii Finanţelor.
Cât de importantă este relaţia cu Fiscul pentru oamenii de afaceri?
Pentru unii contează foarte mult această relaţie. Datorită informatizării, orice agent economic poate să verifice pe site-urile ANAF dacă are sau nu are datorii. Plus că poate să vadă dacă firma este inactivă sau activă. Poate să verifice cifra de afaceri depusă la Fisc. Toate acestea dau o notă de încredere asupra activităţii desfăşurate. Mai mult de atât, dacă firma cu care eşti în relaţie are poprire la terţi din parte Finanţelor, i se dă o notă proastă şi te face mai reticent în a avea o relaţie. Multe societăţi mari, internţionale pun mare preţ pe relaţia cu Fiscul, evită să aibă popriere şi la bancă şi la terţi, pentru că au un anumit punctaj pe care trebuie să-l realizeze şi nu îşi permit să aibă restanţe la Finanţe.
Măsurile luate de ANAF au dus la această creştere a încasărilor?
Da, şi măsurile luate de Fisc au dus la creşterea încasărilor. În sensul că a facilitat foarte mult plata obligaţiilor, a introdus eşalonarea la plată cu garanţii sub valoarea creanţei. Este important că în prezent funcţionează Ordonanţa 6, prin care se poate beneficia de scutirea de la plată a accesoriilor. Adică plăteşti debitul restant la 31 decembrie şi scapi de accesorii.
Fiscul poate să facă o înţelegere cu debitorul?
Dacă cineva are o restanţă la noi, poate să solicite acordarea unei eşalonări la plată, pe o perioadă cuprinsă între şase luni şi cinci ani, cu o garanţie, imobilă sau mobilă sau a unei terţe persoane. Garanţia poate să nu fie de valoarea întregii creanţe şi cu toate acestea noi acordăm eşalonare la plată. Un bonus ar fi dacă acea garanţie ar acoperi întreaga valoare, o parte din penalităţi s-ar da la scădere, la sfârşitul periodei de eşalonare. Este un bonus în plus pentru cei care aduc garanţie un bun care să acopere întreaga valoare. Dobânda pentru această perioadă de eşalonare este mai mică decât cea pe care o percepem în mod normal, cu 0,01 procente, dar reprezintă ceva.
Din executări silite vă vin sume mari?
Nu sunt la nivelul pe care ni le dorim noi, dar aici se bat cap în cap conformarea voluntară cu executarea silită. Nu poţi să ai o conformare voluntară mare şi multe executări silite. Noi ne axăm mai mult pe conformarea voluntară, dar nu putem să neglijăm nici executarea silită. O executare silită fără excepţie a dus la ideea că altfel nu se poate, că obligaţii trebuie să fie plătite.
În această perioadă aţi intensificat controalele?
Un lucru important în toată această acţiune l-a avut şi activitatea de inspecţie fiscală asupra unor anumite domenii: aluminiu, construcţii, asupra celor care aveau stocuri mari de marfă, sume mari în casă. Acest lucru a dus la o declarare reală a veniturilor. Am crescut an de an numărul de inspecţii fiscale pe fiecare inspector şi acest lucru s-a văzut în creşterea declaratului. Ştiind că vine controlul, că există riscuri, încearcă să nu mai ascundă sumele şi să declare exact situaţia fiscală. La momentul actual numai cine nu vrea nu plăteşte. Noi îi dăm posibilitatea să eşaloneze, îi cerem o mică garanţie, îi dăm posibilitatea să scape de dobânzi. Dacă tu totuşi nu plăteşti, atunci măsurile de executare vor fi drastice. Pe de o parte Fiscul trebuie să aibă o relaţie de colaborare cu mediul de afaceri, dar pe de altă parte trebuie să fie şi de temut, dacă nu îndeplineşti obligaţiile. Cel care nu plăteşte poate să iasă pe piaţă cu produse mult mai ieftine, cel de bună credinţă care plăteşte este în dezavantaj. Noi trebui să ne asumăm şi acest rol de mediere şi de intervenţie pentru un mediu concurenţial corect.
Din punct de vedere fiscal cum caracterizaţi ţara noastră?
Pe lângă toate scăderile, este un mic paradis fiscal, aşa consider eu România la acest moment. Cu impozitul pe venit de zece la sută, cu contribuţia de sănătate, cu microîntreprinderile de unu la sută, cine are sub un milion de euro cifră de afaceri, cu dividentele cinci la sută... nu ai motive să-ţi mai ascunzi masa impozabilă la acest moment ca să ai probleme penale pe viitor. Plus că statul îţi dă posibilitatea să plăteşti şi eşalonat. Atunci nu văd de ce să nu fii corect şi la declarat şi la plată.
