Legislativul al cărui mandat să stă să se încheie a fost cel mai numeros de după ’89. A ştirbit acest lucru şi mai mult încrederea populaţiei în Parlament?
Bineînţeles că da. Faptul că oamenii au votat ceva, iar pe anumite colegii au ieşit câte doi sau chiar trei parlamentari nu a făcut decât să slăbească încrederea în clasa politică. De aceea, o reformă a legii electorale era neapărat necesară şi credem că, prin revenirea la listă, se revine la normalitate.
Ca şi reprezentativitate, este mai bun votul pe liste?
Acum iese numărul de parlamentari aferent fiecărui judeţ în parte. Nu mai ies în plus. În 2012, 130 de parlamentari au fost în plus.
Deschideţi lista PSD Olt pentru Camera Deputaţilor. Câte posturi de deputaţi şi câte de senatori pot lua social-democraţii olteni?Ce alte partide credeţi că vor trimite reprezentanţi din judeţ în Parlament?
Luăm două posturi de senator şi patru de deputat. Un scor electoral peste 60 la sută este perfect valabil de obţinut. Cred că, în condiţiile în care obţinem acest scor, vom obţine şase parlamentari, după cum am spus. Sincer, cred că putem obţine chiar 62, 63 spre 65% din voturi. Cred că PNL Olt va obţine posturi de parlamentar, de asemenea, dar şi ALDE, posibil. Cred că al treilea senator va merge la PNL, iar unul dintre posturile de deputat este posibil să-l ia ALDE.
S-a împlinit un an de guvern tehnocrat. A fost această etapă una necesară pentru societatea românească?
Nu. A fost un an pierdut pentru România. S-a demonstrat că acest guvern a promis ceva şi nu a făcut nimic sau foarte puţin. În aceste condiţii, în mod clar, trebuie să fie un guvern politic, nu unul tehnocrat.
Ce aşteptări aveaţi de la acest guvern?
Eu aveam mai multe aşteptări. În primul rând, cea mai mare neîmplinire este legată de atragerea fondurilor europene. Dacă la nivelul guvernului au fost promovaţi oameni care au venit de la Bruxelles, mă aşteptam la performanţă măcar pe acest segment. Dacă guvernarea Ponta, care avea peste 60 la sută grad de atragere a fondurilor europene, a fost criticată, iată că avem un guvern care are sub unu la sută grad de absorbţie a fondurilor europene. Nu au făcut mai nimic în acest domeniu. În agricultură, se aştepta cel puţin ca plata subvenţiilor să fie făcută la timp. S-a văzut că, de fapt, suntem aproape în luna decembrie şi subvenţiile au venit târziu sau chiar deloc. În domeniul sănătăţii, preţul la medicamente a crescut, iar reforma în domeniul sanitar lipseşte. În domeniul învăţământului, au fost aşteptări foarte mari, dar s-a politizat totul, de la numirile de directori şi până la faptul că nu s-a dorit să se ajusteze salariile angajaţilor din sistemul de învăţământ. În administraţia locală, se aştepta o anumită transparenţă, dar aceea nu a venit. Iată că, pe fiecare domeniu de activitate, aşteptările populaţiei şi promisiunile pe care le-a făcut Guvernarea Cioloş, acum un an, s-a văzut că nu au acoperire.
Dumneavoastră, ca preşedinte al Camerei Deputaţilor, cum aţi colaborat cu Guvernul Cioloş?
Noi am încercat ca, în cazul unei serii de ordonanţe, de legi, pe care le-am considerat necesare, să le îmbunătăţim şi să le aducem aproape de cetăţean. Instituţional, am colaborat, dar este, repet, o mare deziluzie pentru mine că, acum un an, s-a promis ceva şi s-a văzut, de fapt, că mare parte din ce s-a promis nu s-a întâmplat.
Mulţi dintre miniştrii tehnocraţi au intrat în politică şi candidează la parlamentarele din decembrie. Dacian Cioloş, deşi spune că stă departe de politică, e scos în faţă de PNL şi USR. S-a dus în derizoriu ideea de tehnocraţie?
Bineînţeles! De fapt, eu consider că a fost minţit Parlamentul. Ni s-a spus, de la început, că dumnealui vine pentru o scurtă perioadă, vine să aducă în atenţie problemele pe care le au cetăţenii, să rezolve chestiuni de transparenţă şi de normalitate în societate, dar s-a demonstrat că toate aceste promisiuni nu au fost acoperite. Mai mult, dumnealui îşi doreşte să continue cariera guvernamentală. E normal să vrei să continui, dacă faci ceva. Dar dacă, repet, nu ai făcut nimic şi în majoritatea domeniilor de activitate nemulţumirea este mare, pentru ce doreşti să continui? În plus, s-a văzut faptul că PNL-ul nu are un program de guvernare, nu are un lider şi atunci a fost adoptat Dacian Cioloş.
În cei patru ani care se încheie în decembrie, aţi reprezentat oltenii din Colegiul 3 - Piatra-Olt. Care ar fi bilanţul mandatului prezent şi ce obiective aveţi pentru următorii patru ani, având în vedere şi programul de guvernare al PSD?
Noi am susţinut în Parlament revenirea la normalitate şi ştiţi că, în aceşti patru ani, am reuşit să redăm cei 25% din salarii pe care îi tăiase Guvernul Boc, am crescut punctul de pensie, am oferit sprijin pentru creşterea copiilor, am susţinut anumite proiecte care vizau sistemul sanitar, inclusiv această creştere cu 15% care a vizat şi sistemul de învăţământ. În continuare, în perioada următoare, vom susţine proiectele care vizează Oltenia. Este vorba de un drum rapid pe care toată lumea îl aşteaptă, cel care leagă Craiova de Piteşti. Cred că putem reveni la sistemul de finanţare a localităţilor, aşa cum era în urmă cu doi ani. Adică, să modificăm cotele ce vor fi atribuite localităţilor mici, care să nu mai depindă de bugetul centralizat. Acestea ar fi doar câteva chestiuni.
Vorbeaţi de legea privind creşterile cu 15% pentru salariile medicilor şi profesorilor, contestată de guvern. De asemenea, preşedintele Iohannis a atacat la CCR legea privind eliminarea celor 102 taxe nefiscale. Cum aţi califica aceste demersuri?
Sunt demersuri împotriva românilor. Acea creştere de 15% este perfect sustenabilă pentru că vizează o categorie mare de cetăţeni, categorie defavorizată, fie că vorbim de sistemul sanitar, fie de sistemul de învăţământ. Legea privind eliminarea celor 102 taxe vizează nu atât impactul bugetar, care este foarte mic, de 0,1% din PIB, ci debirocratizarea şi faptul că cetăţenii nu vor mai pierde mult timp la cozi. Acesta este marele câştig, prin eliminarea acestor taxe.
În ceea ce priveşte legea privind eliminarea celor 102 taxe s-a dezbătut foarte mult pe marginea taxei radio-TV. Cum comentaţi?
Avem nevoie şi de radio şi de televiziune naţională. Această taxă nu acoperea decât 40% din necesarul de funcţionare, iar diferenţa venea de la bugetul centralizat. Atât la radio, cât şi la televiziune trebuie, în mod transparent, să li se asigure sumele pentru funcţionare, atunci când se constituie bugetul, astfel încât să nu mai stea la mâna celor care conduc. Prin buget să li se asigure suma de funcţionare. Nu mai trebuie ca acestea să fie susţinute de cetăţeni.
Există vreo posibilitate ca preşedintele Iohannis să nu nominalizeze premierul desemnat de PSD, chiar dacă social-democraţii câştigă alegerile şi fac majoritate?
Constituţia spune clar ce se întâmplă după alegeri. Noi, dacă avem o majoritate cu ALDE, este clar că primul ministru trebuie să aparţină acestei majorităţi. Preşedintele nu face decât să respecte Constituţia şi este garantul respectării Legii fundamentale. Eu am încredere că, în viitorul Parlament, vom avea majoritate PSD plus ALDE, iar guvernul va fi constituit pe baza acestei majorităţi.
