Prefectura Olt este gazda Expoziţiei „Olt şi Romanaţi în anii Primului Război Mondial”, evenimentul fiind organizat în parteneriat cu Muzeul Judeţean Olt şi Direcţia Judeţeană Olt a Arhivelor Naţionale. Pozele şi documentele din această perioadă, ce surprind chinul prin care a trecut populaţia din această zonă, au fost analizate de zeci de elevi de la şcolile din Slatina. Expoziţia a fost deschisă de prefectul judeţului Silviu Neacşu, prezenţi fiind şi inspectorul general ISJ Olt, Adrian Bărbulete, directorul Arhivelor Naţionale Olt, Bogdan Bădiţoiu, şi directorul Muzeului Judeţean Olt, Laurenţiu Guţică, ultimii din urmă vorbim pe larg despre evenimentele petrecute anterior Marii Uniri.
Prefectul judeţului, Silviu Neacşu, a precizat că prin această expoziţie s-a încercat refacerea atmosferei din acea perioadă dificilă.
„Prin documentele şi fotografiile din acea perioadă am încercat să refacem atmosfera acelor vremuri. Avem şi un soldat din perioada respectivă, o asistentă medicală, dar şi cei trei reprezentanţi ai portului popular”, a spus prefectul.
Directorul Bogdan Bădiţoiu a declarat că expoziţia arată clar calvarul trăit de populaţia din această zonă între anii 1914-1918.
„Am vrut să scoatem în evidenţă începuturile acestei epopei, care a dus în final la Unirea cea Mare. Această Unire pe care o serbăm la 1 Decembrie nu putea fi făcută fără jertfă. Acest lucru a însemnat participarea tuturor românilor la război.
Expoziţia ne arată calvarul prin care a trecut populaţia acestui judeţ. Când spun calvarul, nu exagerez cu nimic, pentru că o populaţie sub ocupaţie trebuie să treacă prin foarte, foarte multe greutăţi. A început cu un sistem foarte bine pus la punct de jefuire a populaţie şi a avutului. La un moment dat, din Slatina, plecau săptămânal între 40-80 de tone de bunuri şi alimente către puterile ocupante. Distrugerile de aici s-au ridicat la patru milioane de lei. Este o sumă enormă pentru acele vremuri. Ca să avem un termen de comparaţie, bugetul Slatinei în anul financiar 1917-1918 se ridica la aproximativ 470.000 lei. Numai distrugerile au fost de patru milioane într-un oraş cum este Slatina”, a spus Bădiţoiu.
Cetăţenii erau obligaţi, sub o formă sau alta, să dea cam tot ce aveau prin gospodării, iar oamenii ajunseseră să sufere de foame.
Directorul Muzeului Judeţean Olt, Laurenţiu Guţică, spune că şi pierderile omeneşti au fost considerabile.
„Regimentul 3 Olt a plecat la Război cu un efectiv de aproape 3.600 de soldaţi şi ofiţeri, iar după Război s-au întors cu 1.200 mai puţini. Asta înseamnă o pierdere de o treime din efectivele pe care le-au avut Oltul şi Romanaţiul în Primul Război Mondial. Oltul a dat tribut de sânge pentru ceea ce înseamnă idelul românesc. România nu s-a clădit doar prin vorbe, ci şi prin acţiune politică, militară şi sacrificiile poporului român”, a spus Guţică.
În încheiere, o elevă de la Şcoala „Ştefan Protopopescu” din Slatina a citit un manuscris al unei bătrâne, Felicia Bantaş Călugăru, care a cunoscut-o pe Ecaterina Teodoriu, cea care a luptat în Regimentul 43 Infanterie.
Expoziţia poate fi văzută de olteni în holul Prefecturii Olt până la mijlocul lunii decembrie.
