S-a născut la 27 octombrie 1874 în comuna doljeană Dioşti. Clasele primare le-a făcut în localitatea natală, gimnaziul la Caracal şi liceul la Craiova. A urmat apoi cursurile Facultăţii de Litere din Bucureşti, pe care le-a absolvit în 1899.
„A devenit profesor de geografie la gimnaziul din Craiova, iar din 1902 învăţător la şcoala normală din acelaşi oraş. Din 1906 a venit prin transfer la Liceul „Ioniţă Asan” din Caracal, unde a predat peste treizeci de ani, fiind pentru o perioadă şi director al acestuia. A înfiinţat aici Muzeul de Istorie al liceului. Până în 1938 a fost preşedinte al Corpului Didactic Romanaţi şi reprezentant al Romanaţiului în Comisia monumentelor istorice. A condus biblioteca «N. B. Locusteanu» a liceului, societatea culturală «Olteanul voinic» şi a editat Anuarul liceului în anul şcolar 1907-1908“, potrivit „Monografiei municipiului Caracal”, scrisă de Dana Roxana Dincă, Vera Grigorescu şi Sabin Popovici.
Pasionat de folclor şi de documente istorice
Activitatea cărturarului nu s-a limitat doar la profesia de profesor, ci a îmbrăţişat o „meserie” mult mai complexă, cea de colecţionar. A adunat de-a lungul timpului mii de cărţi şi ziare vechi, bancnote, costume naţionale, cântece populare, ceramică, tablouri şi fotografii.
„Pasiunea sa pentru folclor s-a materializat în volumul de texte populare intitulat «Materialuri folclorice», colecţia lui totalizând 232 de cântece populare. A colaborat cu revistele «Arhivele Olteniei» şi «Ramuri», în care a publicat articole despre cultura şi istoria judeţului Romanaţi. După moartea sa, survenită în 10 februarie 1960, Ileana Constantinescu, fiica profesorului, a donat Muzeului din Caracal, Bibliotecii din Craiova şi Bibliotecii Universitare Bucureşti, piesele adunate de-a lungul timpului de Ilie Constantinescu: 12.200 cărţi, 134 tablouri şi fotografii, 478 vederi, 2.050 ziare vechi, 362 monede austro-ungare şi germane, 61 bancnote româneşti şi străine vechi, scrisori, afişe, reclame, costume naţionale, obiecte de ceramică daco-romană, arcuri, săgeţi, scuturi”, mai aflăm din „Monografia municipiului Caracal”, apărută în 2007.
Colecţia foto, în posesia Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale
În 1948, an în care vechile instituţii de cultură au fost desfiinţate de regimul comunist, profesorul Ilie Constantinescu a înţeles valoarea documentară a acestor mărturii ale unor vremuri apuse, astfel că a decis să salveze de la distrugere cele 30.000 de plăci fotografice, realizate în perioada 1908-1936, care proveneau din patru ateliere foto din Caracal: „Torok”, „Chaland”, „Foto Glob” şi „Royal”.
Fotografiile surprind momente precum: sfinţiri de fântâni şi biserici, nunţi şi înmormântări, petreceri câmpeneşti ori cazone; defilări în centrul Caracalului, cu ocazia Zilei Regelui; militari germani la scăldat, în 1918; soldaţi ruşi în prizonierat la Caracal, în 1917; trupe de ocupaţie distribuind cereale populaţiei înfometate, în timpul Primului Război Mondial. Nu lipsesc din acest jurnal în imagini Regele Carol I, imortalizat în timpul trecerii în revistă a unei unităţi militare din Caracal; personalităţi precum I. G. Duca, Octavian Goga şi Nicolae Titulescu, în mijlocul participanţilor la întrunirile politice organizate în oraş; veterani din timpul Primului Război Mondial, dansatori, cizmari, funcţionari ai Băncii Naţionale, jandarmi rurali, pădurari şi avocaţi, hoţi de cai şi de găini, acrobaţi la 1908, Miss Romanaţi 1932 şi chiar un tambur-major din Regimentul 19 Infanterie - Caracal.
Familia profesorului şi colecţionarului din Caracal a vândut colecţia Arhivelor Statului - Olt la scurt timp după moartea acestuia. O parte dintre aceste fotografii-document, cu precădere imagini care surprind cele mai importante evenimente din viaţa comunităţii, „personaje” mai mult sau mai puţin influente din judeţul Olt de acum aproape un secol: moşieri, avocaţi, doctori, militari, dar şi criminali, au fost expuse în urmă cu doi ani la sediul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Olt.
„Am încercat prin această expoziţie să redăm atmosfera de la începutul secolului trecut prin momente semnificative. Avem de-a face pe de o parte cu diverse categorii sociale, iar pe de altă parte fotografiile surprind viaţa cotidiană în diverse ipostaze. Dacă ne uităm atent la chipurile lor, putem observa, pe lângă atenţia deosebită pe care o acordă faptului că sunt fotografiaţi, că se aseamănă foarte mult cu oamenii din ziua de azi. Am evoluat din punct de vedere tehnologic, dar nu foarte mult din punct de vedere moral. Trebuie să-i mulţumim pentru toate acestea marelui profesor Constantinescu, unul dintre cei mai mari colecţionari români”, declara la acea vreme Bogdan Bădiţoiu, şef serviciu Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Olt.
