„A crescut exploziv numărul cancerelor de piele, a melanomului”

Coordonatorul Compartimentului de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă, medicul Constantin Corbea, se află de peste trei decenii la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Slatina. Acesta este legat sufleteşte de spital, de secţia pe care a înfiinţat-o în urmă cu 33 de ani. Experimentatul medic s-a arătat îngrijorat de creşterea explozivă a cancerului de piele, a melanomului, afecţiuni ce apar din cauza expunerii la soare.

Sunteţi fondatorul acestei secţii. Vă simţiţi legat sufleteşte de spitalul slătinean?
Când am venit aici am găsit două saloane goale. După Rezidenţiat m-am prezentat la spitalul slătinean, unde mi s-a înfiinţat un compartiment de arşi cu 16 paturi, în cadrul Secţiei de Chirurgie Generală. Până atunci nu fusese niciun doritor, eu m-am oferit, pentru că sunt legat de aceste locuri, fiind născut la Priseaca. Am pus umărul la înfiinţarea şi dezvoltarea secţiei. Sunt legat sufleteşte de acest spital, de această secţie. Aici am petrecut foarte mult timp.

Cum s-a transformat Secţia de Chirurgie Plastică în Compartiment?
În 2011, când Cseke Attila era ministrul Sănătăţi. Mi-au tăiat cinci paturi şi am rămas cu douăzeci, dintre acestea jumătate sunt pentru arsuri, iar restul pentru chirurgie. Găsim soluţii să ne încadrăm în aceste paturi. Aşa s-a transformat Secţia de Chirurgie Plastică în Compartiment.

Cu ce fel de afecţiuni se prezintă oltenii la dumneavoastră?
Oamenii vin cu arsuri, cu traumatisme ale aparatului locomotor care vizează leziuni cutanate, tendinoase, leziuni ale nervilor periferici. Avem pacienţi cu traumatisme complexe ale aparatului locomotor apărute în urma accidentelor de muncă. Patologia diferă de la cancerul cutanat, până la ulcerul varicos sau sechele post traumatice sau post combustionale ale feţei, mâinilor şi picioarelor. Mulţi pacienţi vin cu „piciorul diabetic”, cu infecţii ale mâinilor sau ale tegumentelor.

Dintre afecţiunile menţionate mai sus, pe care le întâlniţi tot mai des la pacienţii dumneavoastră?
În ultimul timp a crescut exploziv numărul cancerelor de piele, a melanomului. Melanomul este cea mai gravă formă de cancer de piele.

După intervenţia chirurgicală, pacienţii se pot trata la spitalul slătinean?
După ce se excizează, probele se trimit la Anatomie Patologică. Aceşti pacienţi sunt îndrumaţi pe Secţia de Oncologie pentru tratamentul cu citostatice sau şi radioterapie.

Ce vârstă au pacienţii cu astfel de afecţiuni?
De obicei, întâlnim cancer de piele la pacienţii trecuţi de 50 de ani.

Care sunt cauzele?
În primul rând, expunerea la soare şi radiaţiile. Cu preponderenţă, cei mai mulţi pacienţi cu cancer de piele sunt din mediul rural.

Trataţi şi arsurile la copii?
Tratăm arsurile la copii de gradul al doilea, până la zece la sută din suprafaţa corpului. Conform Ordinului ministrului Sănătăţii din 2011, suntem obligaţi, dacă arsura se întinde peste 30 la sută din suprafaţa corpului la adulţi şi zece la sută la copii, să trimitem pacienţii la Bucureşti. Tratamentul modern presupune excizarea precoce a arsurilor de gradul III şi grefarea cu piele.

O astfel de intervenţie s-ar putea face şi la nivelul SJU Slatina?
Am putea face acest lucru şi la Slatina, dacă anestezistul ar fi de acord să facem o echipă complexă şi să intrăm în sala de operaţie.
 
Pe unele secţii din cadrul SJU Slatina s-au făcut reabilitări, modernizări, au fost dotate cu aparatură de ultimă generaţie. La Chirurgie Plastică care este situaţia?
În primul rând, spaţiul este necorespunzător. Nu avem posibilitatea să separăm arsurile de chirurgia plastică, cazurile septice, de cele aseptice, copiii de adulţi. Am avea nevoie de două săli de pansament, de două săli de operaţie. În aceeaşi sală de operaţie facem şi arsuri şi chirurgie plastică, chirurgia mâinii, a tendoanelor, a nervilor, a tumorilor cutanate şi chirurgia infecţiilor, pentru că nu există alte posibilităţi. Chiar dacă cineva ar vrea să rezolve această problemă, nu există fizic spaţiu, în mod normal ne-ar trebui câte o sală pentru fiecare. Vin foarte mulţi pacienţi cu aşa numitele traumatisme complexe ale aparatului locomotor, lipsă de tegumente, leziuni de tendoane, de nervi, leziuni osoase. Ori nu este bine ca în aceeaşi sală să operezi şi arsuri şi traumatisme şi cazuri cronice, pentru că fiecare bolnav are încărcătura lui microbiană şi e posibil să se transmită microbii de la un pacient la altul, oricât de bine am steriliza, formoliza sau curăţa acea sală de operaţie.

Vă confruntaţi cu deficitul de personal?
Suntem trei medici, iar alţi doi doctori sunt în curs de specializare, unul va veni la spitalul slătinean în 2017, iar celălalt în 2018. În schimb, nu avem personal pentru îngrijiri medicale, facem mari eforturi din acest punct de vedere.

Aţi trecut printr-o intervenţie pe cord, câţi ani doriţi să mai lucraţi în spital?
Este adevărat că am trecut printr-o intervenţie pe cord în Germania, dar mă simt bine. Nu am mai avut probleme. Dacă mă va ajuta sănătatea, eu aş vrea să mai lucrez încă cinci ani.