Ultimele măsuri preventive dispuse de procurorul de caz şi menţinute de Tribunalul Olt sunt din vara anului trecut, fiind vorba despre control judiciar. La expirarea celor 60 de zile pentru care s-a dat ultima dată control judiciar, DIICOT - BT Olt nu a mai dispus nicio măsură împotriva celor cinci persoane pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală în aprilie 2016.
Din iulie 2017, când „teoretic” dosarul a fost preluat de un alt procuror, altul decât cel care a început cercetarea penală, s-a pierdut urma acestuia, dovadă fiind un răspuns primit de la DIICOT-Structura Centrală, Biroul de Informare şi Relaţii Publice, săptămâna trecută.
La întrebări deloc de natură să preicliteze ancheta, „În ce stadiu se află dosarul înregistrat la DIICOT - BT Olt, în care sunt cercetaţi penal Cristian Burci ş.a.? Unde se află în acest moment dosarul, ce structură a DIICOT lucrează acest dosar? Din iulie 2017, când procurorul de caz a părăsit DIICOT, s-au dispus măsuri procesuale şi procedurale? Dacă s-au dispus, în ce au constat? Inculpaţii din acest dosar mai au măsuri preventive? Dacă da, care sunt acestea?”, Biroul de relaţii publice din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a răspuns: „Urmare solicitării dvs. cu nr. de mai sus, adresată DIICOT, vă comunicăm că în conformitate cu prevederile art. 25 alin 5 din Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 482 din 1 iunie 2012, cu modificările şi completările ulterioare din 6 mai 2014, accesul la categoriile de informaţii menţionate la alin (1), (2) şi (3) poate fi restricţionat dacă procurorul de caz apreciază că prin comunicarea acestora se periclitează rezultatul anchetei”.
Cu ce periclitam rezultatul anchetei dacă DIICOT preciza ce structură are în lucru dosarul? Cum răspunsul primit este mai mult decât evaziv, putem presupune că fie nu se ştie unde mai este dosarul, fie, din motive care ne scapă, nu se doreşte ca această informaţie să se ştie. În ce stadiu se află dosarul, bănuim că încă în cercetare penală, din moment ce pe niciun portal al vreunei instanţe de judecată nu apare ca fiind trimis în judecată. Din nou un răspuns ce putea fi dat.
La întrebarea dacă inculpaţii mai au vreo măsură preventivă era, din nou, foarte uşor de răspuns, fie era întrebat procurorul care a preluat cazul, dacă l-a preluat cineva, fie se consulta portarul Tribunalului Olt, unde inculpaţii din acest dosar au contestat de fiecare dată măsurile dipuse de procuror. Portalul l-am consultat noi şi ultima măsură contestată, controlul judiciar, este din iulie 2017, de unde deducem că de la expirarea acesteia, august 2017, procurorii DIICOT nu au mai dispus măsuri preventive.
Singura întrebare la care ar fi putut invoca periclitarea anchetei este cea referitoare la dispunerea măsurilor pocedurale şi/sau procesuale.
În aprilie 2016, DIICOT-BT Olt a pus în mişcare acţiunea penală faţă de cinci persoane, într-un dosar privind devalizarea „Romvag” Caracal, prejudiciul estimat de procurori în acest caz fiind de aproximativ 27,4 milioane de euro, 25.646.000 de lei provenind din spălarea banilor, 7 milioane de euro şi 3,8 milioane de lei din abuz în serviciu şi delapidare, iar 18 milioane de euro şi 3,8 milioane de lei din reciclarea unor sume de bani ce proveneau din infracţiuni.
În acest dosar sunt cercetaţi Cristian Ionel Burci, pentru „constituirea unui grup infracţional organizat”, „complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave” în formă continuată, „instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave” în formă continuată, „spălare de bani” în formă continuată, „instigare la spălare de bani”, în formă continuată, şi „instigare la evaziune fiscală”; Denisa Turcu, pentru „constituirea unui grup infracţional organizat”, „abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave” în formă continuată, „spălare de bani” în formă continuată, „complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave” în formă continuată şi „instigare la evaziune fiscală”; Clara Clementina Gheocov, pentru „aderare la un grup infracţional organizat”, „delapidare cu consecinţe deosebit de grave” în formă continuată, „spălare de bani” în formă continuată, „evaziune fiscală”, „fals în înscrisuri sub semnătură privată” şi „uz de fals”; Vilson Stancu, cercetat pentru „aderare la un grup infracţional organizat”, „complicitate la delapidare”, „complicitate la abuz în serviciu” şi „spălare de bani” în formă continuată şi Ion Dinoiu - care a murit la sfârşitul lui 2017, cerectat pentru „aderare la un grup infracţional organizat”, „delapidare cu consecinţe deosebit de grave” în formă continuată, „abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave” în formă continuată şi „evaziune fiscală”.
Pentru cele mai multe dintre aceste infracţiuni termenul de prescripţie se apropie, având în vedere că faptele de care sunt acuzaţi inculpaţii sunt comise începând cu 2006. De aici şi interesul nostru pentru acest dosar, dar, din păcate, nu şi al DIICOT.
4.000 de salariaţi au rămas fără un loc de muncă
Potrivit procurorilor DIICOT Olt, cel care a cumpărat ROMVAG de la statul român, controversatul om de afaceri Cristian Burci, începând cu anul 2006, a iniţiat un grup infracţional organizat, sprijinit de fostul director al fabricii, Ion Dinoiu, dar şi de alte opt persoane. Printre acestea se numără şi Denisa Turcu, fost administratorul special al „Adevărul”. Membrii grupului au prejudiciat ROMVAG Caracal şi bugetul statului prin evaziune fiscală, spălare de bani, delapidare şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.
Procurorii au arătat că, tot începând cu anul 2006, membrii grupului infracţional condus de Burci au creat un prejudiciu SC ROMVAG SA, prin abuz în serviciu şi delapidare, în valoare de 7.099.000 euro şi 3.811.756 lei, prin introducerea în circuitele comerciale de persoane şi societăţi comerciale la care deţineau acţiuni sau erau deţinute în totalitate de persoane apropiate, au reuşit să recicleze diferite sume de bani, care proveneau din infracţiuni, în cuantum de 18.099.000 euro şi 3.811.756 lei, iar prin ascunderea sursei impozabile sau taxabile şi evidenţierea în actele contabile sau în alte documente contabile a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, au creat un prejudiciu statului român în sumă de 25.646.825 lei. Prin distrugerea acestei fabrici de vagoane, peste 4.000 de angajaţi au rămas fără un loc de muncă.
Romvag Caracal, devalizată prin metoda „suveica”
Anchetatorii spun că activitatea infracţională a grupului coordonat de Cristian Burci a început cu anul 2006, după ce acesta şi alţi acţionari ai International Railway Systems SA Luxemburg au împuternicit prin procură notarială pe Denisa Turcu, în calitate de vicepreşedinte al societăţii, să le reprezinte interesele în relaţiile comerciale şi financiare cu terţe persoane. Ulterior, între ROMVAG Caracal, reprezentată de directorul general Ion Dinoiu şi directorul economic Dumitru Enache - între timp decedat, societate deţinută în proporţie de 70% de off-shore-ul din Luxemburg, şi această firmă s-a încheiat un contract prin care ROMVAG urma să împrumute societatea din Luxemburg cu până la trei milioane euro. Procurorii arată că împrumutul s-a făcut în dezavantajul fabricii de vagoane din Caracal, deoarece nu s-a cerut dobândă şi nici garanţii. Mai mult, suspecţii au trecut în contract că ROMVAG SA are un excedent de capital lichid, când în realitate, societatea avea folosită dintr-o linie de credit suma de aproximativ trei milioane euro şi datorii la furnizori în valoare de 11.455.721 lei, ceea ce înseamnă aproximativ 3,3 milioane euro. La câteva luni după acordarea împrumutului de trei milioane de euro, membrii grupului infracţional, în aceleaşi condiţii, au încheiat un act adiţional prin care suma împrumutată s-a majorat la 7,5 milioane euro din care s-a plătit efectiv 7.099.000 euro.
Astfel, potrivit procurorilor, folosind un circuit financiar tip „suveică”, pentru pierderea controlului legal al sumelor de bani împrumutate şi îngreunarea descoperirii circuitului creat, în scopul disimulării şi al spălării sumelor de bani, s-a procedat la conversia sumei de bani din lei în euro la BCR Caracal, după care banii au fost viraţi către Internaţional Railway Systems SA Luxemburg. În aceeaşi zi, sumele încasate au fost transferate în contul unei firme din Capitală, controlată de grupul coordonat de Burci, unde au fost transformate din nou în lei şi virate la furnizorii acesteia.
Având în vedere că suma a fost împrumutată pentru o perioadă de un an, la 31 decembrie 2007, Ion Dinoiu şi Denisa Turcu au semnat un nou act adiţional prin care termenul de rambursare s-a prorogat la 30 iunie 2009. La data de 30 iunie 2009, Mihai Danciu, noul director general la SC ROMVAG SA Caracal, şi Denisa Turcu, reprezentant al Internaţional Railway Systems SA Luxemburg, au semnat un nou act adiţional, prin care termenul de restituire a fost stabilit la 30 decembrie 2009.
Producţia Romvag, vândută printr-un offshore din Elveţia
În luna iunie 2007, în Elveţia a fost înfiinţat un offshore, având ca acţionar majoritar societatea înfiinţată de grup în Luxemburg, manager cu drept de semnătură fiind de această dată chiar Cristi Burci. Imediat după înfiinţare, între societatea elveţiană şi ROMVAG s-a încheiat un contract de fabricaţie prin care întreaga producţie a fabricii de vagoane ajungea la beneficiarii finali, exclusiv prin intermediul offshore-ului controlat de Burci, această societate jucând rolul unui agent de vânzări. Anchetatorii spun că acest contract a fost semnat de Marian Mitran, director economic al ROMVAG şi de Denisa Turcu. După semnarea contractului, producţia ROMVAG SA se livra şi factura către firma din Elveţia, astfel că şi sumele primite de la beneficiarii finali ai producţiei erau încasate de către această societate, care acum avea un control total asupra sumelor de bani ce făceau obiectul tranzacţiilor.
De la semnarea contractului şi până la intrarea în insolvenţă fabricii de vagoane Caracal, în anul 2010, diferenţa între valoarea mărfurilor livrate şi facturate şi valoarea sumelor încasate de la firma elveţiană, a ajuns la aproximativ 15.500.000 euro şi s-a majorat la aproximativ 17.500.000 euro, pe perioada de reorganizare, deoarece livrările au continuat fără a se ţine cont că societatea datora cei 15.500.000 euro.
