Uniunea Europeană a fost primul organism internațional care a luat măsuri. Cea mai importantă realizare la nivelul UE o reprezintă Regulamentul REACH, care înregistrează, evaluează și autorizează substanțele periculoase, precum și restricțiile aplicabile acestora. Cu alte cuvinte, înainte de a ajunge pe piață în compoziția unui produs, este obligatoriu ca toate substanțele active care se utilizează în UE să rezoneze cu cerințele Comisiei Europene.
Sănătatea oamenilor, a animalelor și a mediului are prioritate
În ultimii ani, s-a vehiculat tot mai mult ideea renunțării la substanțe chimice în agricultură. Lucru nu tocmai ușor, pentru că experții au atras atenția asupra faptului că agricultura chimică sporește producția de alimente. Se estimează că 40% din producția potențială a lumii se pierde din cauza buruienilor, dăunătorilor și bolilor.
Însă impactul negativ asupra sănătății oamenilor și a mediului nu poate fi trecut cu vederea. Așa că, încet-încet, a apărut ceea ce se numește agricultura biologică.
Ce înseamnă agricultura biologică?
Agricultura biologică are un rol esențial în creșterea prezenței microorganismelor benefice solului, în sensul refacerii și susținerii diversității elementelor biologice. Cu alte cuvinte, punerea în aplicare a acestei metode ecologice de a face agricultură nu se rezumă doar la substituirea unui îngrășământ chimic cu o sursă provenită din regnul animal, ci cu fertilizator de origine naturală, vegetală. Astfel, fermierul ecologic trebuie să investească considerabil în găsirea soiurilor de plante sau a raselor de animale originare din locul respectiv, care să fie cât mai apte să facă față adversității climei locale. În plus, este important ca fermierul ecologic să mențină gradul de fertilitate fizic și biologic la un nivel cât mai ridicat în sol și să se ocupe în mod constant de supravegherea și de controlul populațiilor dăunătoare.
Pe lângă toate acestea, agricultura biologică mai presupune și neutilizarea organismelor modificate genetic (OMG).
Fermierul ecologic este cel care lucrează solul cât mai la suprafață, fără întoarcerea brazdei și practicarea subsolajului, renunțând la îngrășămintele chimice obținute pe cale industrială și fără să utilizeze forme minerale naturale greu solubile.
Așadar, agricultura biologică presupune reducerea sau renunțarea la combaterea chimică a buruienilor, dăunătorilor și a bolilor plantelor.
Pe piața din România au apărut, deja, produse cu ingrediente din agricultura biologică. Puteți găsi inclusiv nenumărate alimente fără lactoză, care folosesc astfel de ingrediente naturale, cum ar fi smântâna bio vegană din cocos sau crema tartinabilă bio de migdale.
Un produs „bio“ este un produs care nu are în compoziție pesticide. Agricultura biologică este cea respectă consumatorul, dar şi mediul înconjurător şi biodiversitatea.
Să fie acesta viitorul agriculturii? Este posibil ca sănătatea omului și a planetei să fie mai presus de interesele marilor entități financiare care produc anual sume exorbitante de pe urma agriculturii chimice?
Sursa foto: shutterstock.com
