Povestea lui Alin Teodor Stavarache începe în iunie 2010. S-a născut într-o familie ce dădea de la bun început semne că se va destrăma curând. După numeroase certuri şi despărţiri temporare, sfârşitul a venit în cele din urmă, iar mama a luat copilul şi au plecat să locuiască împreună cu bunica, într-o garsonieră din Slatina. Aici trăiesc şi în prezent, cu un venit extrem de mic.
„M-am despărţit de tatăl lui, pentru că-i mânca alocaţia pe băutură şi ţigări şi nu făcea nimic pentru copil. Am considerat că aşa este cel mai bine pentru copil. Ne-am mutat la mama mea de aproape o lună şi încercăm să facem faţă cu un venit de puţin peste şapte milioane: alocaţia lui de două milioane, indemnizaţie de nouă sute de mii de lei şi pensia mamei de patru milioane şi trei sute de mii de lei”, explică Georgeta Cocărău, mama micuţului.
Prea săraci pentru a urma tratamentul
Georgeta Cocărău este dispusă să facă orice sacrificiu pentru copilul său. A mers cu el la doctor, de aproape un an îi administrează tratament zilnic şi o dată pe săptămână îl duce la un centru din oraş unde mai mulţi specialişti încearcă să-l ajute pe băiat.
„Am descoperit că are ceva probleme acum aproape un an, când am mers la control cu el, şi de atunci am încercat să fac tot ce mi-a stat în puteri pentru a-l vindeca. Am mers la comisia pentru protecţia copilului şi i-am luat certificat de încadrare a copilului în gradul de handicap grav, i-am dat şi tratament, şi de astă toamnă l-am dus şi la un centru unde se lucrează cu copiii ca el. Cu toate acestea, nu am văzut schimbări prea mari, sunt prea săracă şi nu pot face pentru el tot ce este nevoie. Ca orice mamă, îmi doresc să fac totul pentru copilul meu, dar nu am bani să merg cu el la Bucureşti, să-i fac investigaţii mai amănunţite şi să-l duc la un centru unde să se lucreze mai mult cu el”, spune femeia cu lacrimi în ochi.
Peste o sută de copii autişti în judeţul Olt
Conform statisticii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Olt, în judeţ există un număr de peste 120 de copii diagnosticaţi cu autism, dintre care mai bine de 100 în familie biologică. La nivelul DGASPC Olt există două centre de recuperare pentru copilul cu dizabilităţi, în Slatina şi Caracal, care oferă servicii specifice de recuperare gratuite pentru familiile copiilor diagnosticaţi cu autism. Pe lângă cele două centre de recuperare de stat, copiii cu autism din judeţ beneficiază din aprilie 2007 de sprijinul Asociaţiei Nagual, prin intermediul unui centru de zi.
Autismul poate fi observat înaintea vârstei de trei ani
Copiii cu autism au o dificultate comună în a înţelege lumea înconjurătoare în modul în care o fac ceilalţi copii, motiv pentru care nu comunică. Este afectată comunicarea verbală şi cea nonverbală, precum şi relaţionarea cu cei din jur şi prelucrarea informaţiilor primite de la organele de simţ. Există mai multe feluri de autism: Autismul infantil, tulburarea Asperger, tulburarea pervazivă de dezvoltare fără altă specificaţie (autismul atipic), tulburarea dezintegrativă a copilăriei şi sindromul Rett. Leo Kanner, psihiatru american, este primul care, în 1943, a observat un grup de copii incapabili să stabilească relaţii şi contacte sociale corespunzătoare cu cei din jur şi a numit acest tip de comportament „autism infantil”. Cuvântul „autism” provine din grecescul „auto”, care semnifică „sine însuşi”. Aproximativ 75% dintre copiii cu autism au şi alte dizabilităţi mentale asociate. Sindromul autist apare la patru-cinci copii din 10.000. Pentru întregul spectru al tulburărilor, după unele statistici, prevalenţa este de unu la 200-300 de copii. Rata pe sexe este de doi-patru la unu pentru băieţi faţă de fete. Autismul la fete are forme mai severe, iar coeficientul de inteligenţă este de obicei mai scăzut.
În ciuda existenţei unei metode de terapie, niciuna dintre acestea nu produce singură un efect specific şi durabil, autismul fiind o tulburare pervazivă de dezvoltare cu nevoi pe termen lung. Cantitatea de progrese pe care copilul le va face depinde de două lucruri: capacitatea înnăscută de a învăţa şi calitatea programului educaţional folosit. Cât de mult copilul poate să înveţe, folosind programul cel mai bun, este ceva ce nimeni nu poate să prevadă, deşi există studii potrivit cărora o inteligenţă bună, cumulată cu o vârstă cronologică mică sunt predictori ai unei bune evoluţii.
Să-i dăm o şansă
Persoanele care vor să-l ajute pe Alin pot lua legătura cu mama acestuia la numărul de telefon 0740.847.412.
