Pe linie paternă, Nicolae Titulescu își are rădăcinile în localitatea Titulești, care va fi numită din 1964 Nicolae Titulescu. Bunicul lui Nicolae Titulescu a fost Nicolae Iconomu, preot la biserica din Valea Dorofeiului. Bunicul, care semna uneori şi Titulescu de la moşia Tituleşti pe care o cumpărase, are doi copii: Maria (căsătorită Băluțescu) și Ion, cel care a impus numele familiei Titulescu.
Istoricul slătinean Aurelia Grosu spune că Ion Titulescu, tatăl lui Nicolae Titulescu, a fost licenţiat în drept la Paris, ulterior devenind prefect de Olt. Într-o astfel de familie, cu un tată căruia i se deschid prespective în magistratură şi politică şi cu mama descendentă din familia boierilor Urdăreanu şi Aman, a venit pe lume Nicolae.
„Ion Titulescu urmează studiile primare și secundare la Slatina, Pitești și București. După ce obține licența în drept la Paris, lui Ion Titulescu i se deschid mari perspective în magistratură și politică: deputat (1868) și prefect de Olt (1871), apoi deputat și prefect de Dolj (1876-1879). Din căsătoria lui Ion Titulescu cu Maria, descendentă din familia boierilor Urdăreanu și Aman, au rezultat trei copii: Cornelia, Paula și Nicolae, viitorul diplomat de anvergură europeană”, a spus Aurelia Grosu.
Nicolae Titulescu îi calcă pe urme tatălui şi devine absolvent laureat al Facultăţii de Drept de la Paris. Aurelia Grosu spune că, la trei ani după căsătorie, Nicolae Titulescu avea să ridice conacul de pe Valea Dorofeiului.
„Absolvent laureat al Facultății de Drept de la Paris, Nicolae Titulescu îmbrățișează, cum avea să mărturisească mai târziu, «două cariere din cele mai pasionante: baroul și învățământul». Se căsătorește în anul 1907 cu Ecaterina Burcă, al cărei tată, Gheorghe Burcă, era proprietarul unei întinse moșii la Titulești. Peste trei ani, în anul 1910, pe un platou ce domina Valea Dorofeiului, Nicolae Titulescu înalță «Casa de la țară», un conac cu o siluetă elegantă, ce poartă amprenta stilului neoromânesc. A fost singura casă pe care a construit-o și în care își petrecea rarele clipe de liniște”, a adăugat Aurelia Grosu.
Şi cariera politică a lui Nicolae Titulescu are stânse lăgături cu această zonă. Acesta intră pentru prima dată în Parlamentul României, în 1912, ca deputat de Romanaţi, pe lista Partidului Conservator.
„Nicolae Titulescu intră pentru prima oară în Parlamentul României în anul 1912, ca deputat de Romanați pe lista Partidului Conservator Democrat, condus de Tache Ionescu. Se înscrisese în partid la 16 februarie 1908, într-un mod inedit, trimițându-i lui Tache Ionescu o telegramă cu următorul conținut: «Dacă mai aveți nevoie de o conștiință liberă, a mea vă stă la dispoziție». Din anul 1921, când a fost numit de către Regele Ferdinand trimis extraordinar și ministru plenipotențiar la Londra, post pe care l-a onorat și în perioadele cât a fost ministru al Afacerilor Străine (1927-1928; 1932-1936), Titulescu a rămas în afara partidelor politice, punându-se în slujba intereselor țării și nu ale vreunui partid. Ca un jurământ de conștiință, afirma: «Partidul meu de azi se cheamă România». Slătinenii nutreau pentru Nicolae Titulescu sentimente de prețuire şi simpatie, legăturile familiei cu Slatina punând în lumină aspecte deosebite”, a spus istoricul Aurelia Grosu.
Familia lui Nicolae Titulescu, numeroase imobile în Slatina
În urma cercetărilor efectuate, istoricul Aurelia Grosu a descoperit că familia lui Nicolae Titulescu a avut strânse legături cu Slatina. Ion Titulescu, tatăl lui Nicolae Titulescu, chiar numeşte Slatina „oraşul meu natal”.
„Conform unor surse documentare indirecte, Nicolae Iconomu, bunicul lui Nicolae Titulescu, deținea două rânduri de case la Slatina: în zona Schitului Sopot și pe strada București (azi Mihai Eminescu), lângă biserica Sf. Nicolae din Târg. (...) Este posibil ca Nicolae Iconomu să-l fi înscris pe fiul său, Ion Titulescu, la școala Ionașcu și pentru că avea case la Slatina. De altfel, Ion Titulescu numește Slatina «orașul meu natal», sintagmă consemnată în Jurnal, un document inedit, publicat cu ceva timp în urmă de Otilia Gherghe, de la Muzeul Olteniei Craiova. Fără a intra în detalii de proprietate sau de succesiune, spunem doar că proprietatea Titulescu de pe strada București (Mihai Eminescu) apare pe un plan al străzilor de la sfârşitul secolului al XIX. La Recensământul din anul 1912, casa este înregistrată ca fiind proprietatea colonelului D. Christu, din cadrul Regimentului 3 Olt. Dumitru Christu făcea parte din familia Titulescu în urma căsătoriei cu Paula, sora lui Nicolae Titulescu. De câte ori Nicolae Titulescu trecea prin Slatina, poposea la sora și cumnatul său”, spune Aurelia Grosu.
Nicolae Titulescu, pledează la Slatina într-un litigiu de proprietate asupra moşiei Milcov
Şcolit la Paris, tânărul avocat Nicolae Titulescu este solicitat să pledeze la Slatina într-un litigiu de proprietate asupra moşiei Milcov. În acest proces îşi etalează talentul oratoric.
„În anul 1906, tânărul avocat Nicolae Titulescu pledează la Slatina într-un litigiu de proprietate asupra moșiei Milcov, în care dovedește soliditatea cunoștințelor juridice și talentul oratoric, pe care și-l va perfecționa în timp, atingând apogeul în discursurile susținute la marile tribune internaționale. Urmează anul Răscoalei Ţăranilor din 1907, când Titulescu ia apărarea răsculaților și pledează pro bono pentru țărani. Când avea treburi la Slatina, locuia la familia Christu, pe corespondența adresată lui Nicolae Titulescu precizându-se: «Dlui N. Titulescu - la domnul colonel Christu»”, spune Aurelia Grosu.
O şcoală din Slatina ia numele lui Nicolae Titulescu
Slătinenii sunt mândri că unul dintre cei mai inteligenți și mai talentați diplomați ai Europei se trage din aceste locuri. Personalitate marcantă a vremii, Titulescu este solicitat de conducerea Liceului Comercial din Slatina „să onoreze cu numele această şcoală”.
„La începutul anilor 1930, pe când Nicolae Titulescu prezida Liga Națiunilor (a fost ales de două ori președinte al Ligii Națiunilor, fapt unic în istoria organizației), Dem Teodoru, directorul Liceului Comercial din Slatina, îi adresează rugămintea să onoreze cu numele său această școală. Liceul Comercial, înființat în anul 1923 din inițiativa părinților, răspundea unor cerințe locale și a fost susținut financiar de negustori, meseriași, bănci. Răspunsul lui Nicolae Titulescu este afirmativ și, astfel, încă din interbelic, o școală purta numele lui Nicolae Titulescu”, a declarat Aurelia Grosu.
Donaţii pentru Biserica Sfântul Nicoale Coastă
Indiferent de proiectele în care a fost implict de-a lungul carierei sale, Nicolae Titulescu nu a uitat de Slatina. Astfel, donează o importantă sumă de bani pentru refacerea turlei mari a Bisercii Sfântul Nicolae din Coastă.
„Poate că în amintirea bunicului său, protopopul Nicolae Iconomu, Nicolae Titulescu donează o importantă sumă de bani pentru refacerea turlei mari a bisericii Sf. Nicolae din Coastă, distrusă de bombardamentele trupelor de ocupație în noiembrie 1916. În anul 1937, a mai donat un clopot de bronz ce are trecut pe el numele donatorului - Nicolae Titulescu; celălalt clopot a fost cumpărat prin contribuția enoriașilor”, spune Aurelia Grosu despre donaţia făcută de Nicolae Titulescu.
Nicolae Titulescu cere voturile oltenilor
Slatina l-a susţinut puternic pe Nicolae Titulescu în campania electorală din 1937. Om politic de temut, candidatura lui Titulescu va genera un atac violent din partea legionarilor.
„Slatina a fost un important punct de sprijin în campania electorală din anul 1937, când Nicolae Titulescu este cap de listă al Partidului Național Țărănesc, fără a fi membru al partidului. Ilustrul diplomat fusese înlăturat brutal de la conducerea Ministerului Afacerilor Străine în august 1936, într-un moment de mare gravitate și complexitate generat de ascensiunea forțelor de extremă dreapta. În acest context, candidatura lui Nicolae Titulescu declanșează un atac violent din partea legionarilor. Deși între PNȚ și Mișcarea Legionară exista un pact de neagresiune, C. Z. Codreanu declara la sfârșitul lunii noiembrie: «Cu dl Titulescu nu putem încheia decât un pact de agresiune». În aceste împrejurări ostile, Nicolae Titulescu nu poate să participe activ la desfășurarea campaniei electorale și susținerea candidaturii sale. Campania este limitată și se rezumă la difuzarea unui afiș electoral și a mesajului către alegători care a fost înregistrat pe plăci de patefon și transmis printr-un gramofon instalat pe o mașină”, a spus Aurelia Grosu despre campania electorală din 1937.
Stăpânind arta oratorică, mesajul electoral al lui Nicolae Titulescu pleacă de la rădăcinile sale şi legăturile sale cu meleagurile olteneşti. Mesajul său către olteni este simplu şi merge drept în inimile celor care s-au mândrit cu geniul lui Nicolae Titulescu.
„În mesajul electoral din decembrie 1937, Nicolae Titulescu sublinia fără echivoc trainicele legături cu Slatina și Oltul: «În cuprinsul acestui județ mi-am petrecut copilăria. În județul vostru m-am căsătorit cu o fiică a Oltului. În județul vostru, înainte să fiu ministru, am fost prietenul țăranului de pretutindeni. Judecătoriile de ocol sunt pline cu actele de împăciuire făcute de mine ca să pun capăt proceselor dintre voi. Sub dudul din curtea părintească am împărțit dreptate printre voi, pentru ca pacea și iubirea să domnească între fiii Oltului. De atunci, timp de 20 de ani, am luptat peste graniță ca să țin sus steagul intereselor naționale, azi revin în mijlocul vostru, ca să cer voturile oltenilor…»”, a adăugat Aurelia Grosu despre mesajul emoţionant.
Bustul, liceul şi bulevardul cu numele lui Nicolae Titulescu ne amintesc şi astăzi de ilustrul diplomat cu rădăcini în judeţul Olt.
„În Slatina, avem un bust Nicolae Titulescu, un liceu și un bulevard care îi poartă numele, „Marele Tit” făcând parte în continuare din viața slătinenilor”, a conchis istoricul slătinean.
Foto 1: Nicolae Titulescu
Foto 2: Nicolae Titulescu alături de membrii Comisiei de Cooperare Intelectuală Internaţională de pe lângă Societatea Naţiunilor. În primul rând, al treilea din stânga, marele fizician Albert Einstein
Foto 3: Mai 1936, Geneva. Nicolae Titulescu întreţinându-se cu ziaristul Ward Price, într-o pauză a lucrărilor Consiliului Societăţii Naţiunilor
Foto 4: Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu şi Savel Rădulescu, la ieşirea de la Camera Deputaţilor
