În jur de 15 elevi olteni au refuzat, în anul şcolar 2010-2011, să participe la cursurile de educaţie religioasă, potrivit informaţiilor Inspectoratului Şcolar al Judeţului Olt. De cele mai multe ori, cei care refuză să vină la această oră sunt de altă confesiune şi ori li se încheie media fără această materie, ori aduc adeverinţe de la cultul pe care-l frecventează.
„Pe anul trecut am avut câteva cazuri. Au fost 10 sau maximum 15 copii în tot judeţul, cel puţin aceştia au fost anunţaţi. Este vorba de copii care n-au frecventat orele de religie şi au mers la cultul lor. Fie că au fost adventişti de ziua a şaptea, fie penticostali, fie că au fost de altă confesiune, directorii au hotărât să pună dimineaţa orele în aşa fel ca elevii să nu vină la prima oră, sau ultima oră ca să poată pleca acasă. Dacă nu, au rămas la orele de religie sub supraveghere fără să fie solicitaţi la oră. Li s-a încheiat media fără ora de religie sau, dacă au venit de la cultul lor cu adeverinţe, cu notele respective pentru că este legal să se facă lucrul acesta”, a precizat Florica Grecu, inspector şcolar de specialitate pentru religie şi arte în cadrul ISJ Olt.
Ea a adăugat că, pentru anul şcolar care tocmai a început, nu s-a făcut o centralizare a cererilor elevilor care refuză orele de religie: „În acest moment nu am o statistică anume, trebuie să mă întâlnesc şi eu cu metodiştii să vedem care este situaţia. Dacă există cereri, dacă sunt situaţii. Pe anul acesta şcolar, care tocmai a început, nu pot să dau o situaţie”.
Ora de religie-nota zece asigurată
De cealaltă parte, elevii creştin-ortodocşi nici nu iau în considerare posibilitatea de a refuza să participe la această oră de curs. Pentru cei mai mulţi, educaţia religioasă reprezintă o oră pe săptămână de relaxare şi o medie de zece asigurată la sfârşitul anului.
Cu toate acestea, inspectorul Florica Grecu spune că a existat un caz, la Corabia, când un elev dorea să renunţe. El a fost însă adus „pe calea cea dreaptă”.
„Până acum nu am avut cazuri de creştin-ortodocşi care să refuze ora de religie. A fost un singur caz acum vreo doi ani, la Colegiul „Cuza” din Corabia, dar în momentul în care am stat de vorbă cu el şi i-am explicat ce se întâmplă la orele de religie, a înţeles despre ce este vorba. El credea că e ceva legat de slujbele religioase, că învaţă exact ca la seminar, dar a înţeles şi a rămas la ore. În rest, nu avem copii creştin-ortodocşi care au renunţat”, a spus ea.
Florica Grecu a ţinut să contrazică ideea conform căreia majoritatea elevilor creştin-ortodocşi nu ştiu că au dreptul să refuze să participe la ora de religie. Ea susţine că acest lucru le este explicat chiar şi de conducerile unităţilor de învăţământ.
„Bineînţeles că este anunţat lucrul acesta. Profesorii de religie le spun, diriginţii ştiu, directorii ştiu că elevul are posibilitatea, conform legii, să opteze pentru a face sau nu ora de religie. Atâta timp cât părinţii lor sunt de confesiune creştin-ortodoxă, sunt căsătoriţi religios şi botezaţi, nu este niciun motiv ca să renunţe. Cu atât mai mult cu cât la oră studiază despre această învăţătură, despre morala creştină în primul rând”, spune Florica Grecu.
Preoţii au de ales între ora de religie şi parohie
Preoţii ce deţin o parohie, dar practică şi meseria de profesor de religie vor fi nevoiţi să facă o alegere între cele două ocupaţii.
Deşi nu are o statistică exactă cu slujitorii Domnului care au fost nevoiţi să facă această alegere, inspectorul şcolar Florica Grecu consideră ca fiind normal ca o persoană să aibă un singur loc de muncă.
„Avem câteva situaţii în judeţ. Au mai fost şi preoţi care s-au hirotonit şi în momentul în care au devenit preoţi parohi au renunţat la catedră. Am avut anul trecut două cazuri, iar anul acesta s-ar putea să mai avem un caz, să vedem dacă-l hirotoneşte Preasfinţitul Sebastian. Deci, oamenii, dacă au devenit preoţi parohi, au renunţat la cartea de muncă din învăţământ. Este ilegal practic să ai două locuri de muncă”, a declarat ea.
Propunerea a venit de la Mitropolia Olteniei după ce foarte mulţi studenţi care au terminat facultăţi de teologie nu au unde să lucreze nici ca profesori, nici ca preoţi. Pot exista şi excepţii, în cazul în care parohia este una săracă, de unde preotul să nu aibă venituri substanţiale.
„Mai sunt preoţi încadraţi în învăţământ, chiar dacă sunt preoţi parohi, acolo unde sunt sate sau comunităţi mici, este o oră sau două de religie, şi este foarte greu să ajungă profesorul. Aşa se întâmplă doar în contextul acesta”, a conchis Florica Grecu.
