Special

2019-06-20, 13:15:34

Constantin Brâncuşi şi idila de la Slatina. Junele Brâncuşi, concediat după ce s-a îndrăgostit de fiica patroanei sale

Marele sculptor român, Constantin Brâncuşi, a petrecut două scurte perioade şi la Slatina. În prima sa şedere temporară de la Slatina, din toamna anului 1888 până în primăvara anului 1889, s-a angajat la o cârciumă, unde avea grijă de hamurile călătorilor. În intervalul 1892-1893, Brâncuşi vine din nou în oraşul de pe malurile Oltului, unde se angajează la magazinul unei văduve. Ajuns la aproape 17 ani, se îndrăgosteşte de fiica patroanei sale, Stela Stănculescu. Din cauza idilei, junele Brâncuşi este concediat.

Istoricul Laurenţiu Guţică-Florescu descrie în cartea sa „Istoria oraşului Slatina” traseul pe care îl parcurge Constantin Brâncuşi până să ajungă în oraşul de pe malurile Oltului. 

„Prezenţa sa la Slatina se datorează celei «a treia fugi» de acasă pe care a consemnat-o unul dintre biografii săi în anul 1888. Costache a plecat din Hobiţa spre Râmnic prin Raşoviţa, Arcani, Târgu Jiu. Brâncuşi dorea să ajungă la Râureni, probabil auzind de marele bâlci ce se organiza aici perioadic. Întrucât sorocul târgului era destul de îndepărtat, a trecut râul Olt şi s-a îndreptat spre Slatina. Citându-l pe V.G. Paleolog, unul dintre exegeţii săi, Constantin Brâncuşi, «tot coborând pe coama abruptă a Oltului, ajunse hămesit la Slatina. Poposi şi se arvuni ca argăţel, mai mult plătit de călători decât de stăpân, într-un han-cârciumă de vad, între gara de curând isprăvită de Strussberg şi orăşelul prăvălit în vale de pe înălţimea malurilor Oltului, în Slatina. În acest han-cârciumă a rămas doar câteva luni - o iarnă»”,
spune istoricul.

Potrivit istoricului slătinean acest han nu a putut fi identificat, însă se ştie clar ce a făcut, în această perioadă, tânărul Brâncuşi la Slatina.

„Investigaţiile de natură istorică întreprinse în zilele noastre nu au putut identifica locaţia hanului, însă rămâne certitudinea activităţii prestate de Constantin Brâncuşi în acest stabiliment comercial al Slatinei de odinioară. Băiatul avea în grijă hamurile călătorilor, pe care le lua în primire şi le păstra. În sarcina sa era şi asigurarea nutreţului vândut de hangiul său, fapt ce atrage atenţia tuturor care îl apreciau «pe alergătorul argăţel». Constantin Brâncuşi a învăţat ca argăţel la Slatina mai mult decât în ultima clasă (a patra neisprăvită), şi cel mai sigur aici a dobândit prima lecţie de contabilitate a timpului, cea făcută prin intermediul răbojului. A economisit câţiva bănuţi de argint, cam cât l-ar fi costat trenul până la Piteşti ori până la Craiova”, a precizat Laurenţiu Guţică-Florescu.

Idila cu Stela


În perioada septembrie 1892-martie 1893, Brâncuşi vine din nou la Slatina, unde lucrează la magazinul unei văduve. Ajuns la aproape 17 ani, Brâncuşi este la vârsta marilor iubiri. Dragostea pentru Stela pare să-l facă să revină la Slatina.

„Într-o bioagrafie recentă dedicată lui Brâncuşi se afirmă că între septembrie 1892 - martie 1893, acesta pleacă din Craiova la Slatina, pentru a lucra la magazinul unei văduve: «doamna Stănculescu». Din această lucrare mai aflăm că tânărul Brâncuşi participă în Slatina la un bal mascat, deghizându-se drept fată. (…) La Slatina, adolescentul de aproape 17 ani se împrieteneşte cu domnişoara Stela Stănculescu, fiica patroanei sale. Aflând de povestea de dragoste dintre cei doi, proprietara magazinului îl lasă fără slujbă. Silit de împrejurări, călătoreşte pentru câteva zile la Bucureşti, apoi se întoarce la Piteşti, unde se angajează la un nou patron. După trei luni, fiind iremediabil îndrăgostit, Costache revine la Slatina pentru a o vedea pe Stela Stănculescu”, mai scrie istoricul slătinean în cartea sa.

Analizând izvoare istorice de la finalul secolului al XIX-lea, istoricul Laurenţiu Guţică-Florescu concluzionează că Brâncuşi a petrecut la Slatina două scurte perioade.

„Brâncuşi a venit prima oară în Slatina în toamna anului 1888, a stat aici până în primăvara lui 1889, după care a plecat la Craiova. (…) Plecarea lui Constantin Brâncuşi din Craiova spre Slatina, în intervalul cronologic septembrie 1892-martie 1893, poate constitui de fapt o revenire la Slatina. Povestea de dragoste dintre Brâncuşi şi Stela Stănculescu pare cu atât mai verosimilă, întrucât acum junele Brâncuşi avea vârsta marilor iubiri, 16-17 ani. «Idila» nu se putea consuma în niciun caz în anul 1888-1889 când Brâncuşi era un copil de 12-13 ani. În concluzie, avem de-a face cu două prezenţe ale lui Constantin Brâncuşi în Slatina. Prima s-a consumat din toamna anului 1888 până în primăvara anului 1889. Cea de a doua s-a petrecut între anii 1892-1893. Un lucru rămâne cert. În amintirea trecerii sale prin oraşul de pe malul Oltului slătinenii îi cinstesc memoria prin bustul ridicat în anul 1998 de artistul plastic Nicolae Truţă, pe Aleea Personalităţilor din vecinătatea Casei Sindicatelor”,
a conchis istoricul slătinean.

Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876 - 16 martie 1957) a fost un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Operele sale se vând cu sume importante şi sunt apreciate în toată lumea.
 

Comentarii

Redacţia

2019-06-20 13:15:34

Conținutul website-ului www.gazetanoua.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea Gazeta Nouă. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa office@gazetanoua.ro

loading...