Slatina de Altădată

2012-01-31, 18:40:57

Constantin Poroineanu, caracaleanul cu viaţă de roman

Unul dintre cei mai mari filantropi ai judeţului Olt, Constantin Poroineanu, a dus o viaţă de roman, cunoscând atât mărire cât şi decădere. A fost unul dintre marii proprietari rurali ai secolului XIX şi începutului de secol XX, cu domenii în Dâmboviţa, Ilfov şi Romanaţi şi un important om politic. Cu toate acestea, din cauza unei greşeli din tinereţe, cel care a lăsat oraşului Caracal mii de hectare a sfârşit tragic, ajungând să se sinucidă.

În galeria marilor filantropi olteni, dar şi a oamenilor de seamă ai judeţului Olt, caracaleanul Constantin Poroineanu ocupă un loc de seamă, cu atât mai mult cu cât acesta nu s-a născut pe aceste meleaguri. Originar din Târgovişte, unde s-a născut în 1843, ca fiu al lui Sache şi al Elenei, fiica lui Ştefan Jianu, un mare proprietar din Caracal, Constantin Poroineanu şi-a făcut studiile atât în ţară cât şi la Paris, devenind un mare proprietar rural şi om politic de renume.


„În relaţiile cu ţăranii şi cu toţi cei cu care avea legături de afaceri sau de prietenie era de o corectitudine exemplară. Prin tot ceea ce a făcut şi-a câştigat simpatia şi admiraţia cetăţenilor din Romanaţi, care l-au trimis ca deputat în colegiul I Romanaţi zece legislaţii la rând. Liberal şi democrat, era prin ideile şi faptele sale nobile un caracter integru de o rară modestie şi bunătate”, explică profesorul de istorie Dumitru Botar din Caracal în cartea sa, „Fiii Romanaţiului”, apărută în 1996.

 

Ajutoare numeroase încă din timpul vieţii

 

Constantin Poroineanu s-a remarcat prin generozitate chiar din timpul vieţii, fiind permanent alături de familiile nevoiaşe, de bolnavi şi de elevii sclipitori, promovând în acelaşi timp şi activităţile de cercetare.


„În fiecare an, cu prilejul a diverse sărbători oferea ţăranilor sau copiilor săraci ajutoare băneşti sau în natură. Elevilor cu rezultate bune la învăţătură de la gimnaziul «Ioniţă Asan» le-a dăruit cărţi şi haine, iar de la Paris a adus pentru această unitate de învăţământ planşe de anatomie şi istorie naturală. Spitalului din Caracal i-a dăruit 12.000 lei, iar Societăţii Geografice Române i-a oferit 500 de lei pentru cea mai bună hartă geografică a judeţului Romanaţi”, notează Dumitru Botar.

 

O greşeală, trei sinucideri

 

Chiar dacă a fost una dintre cele mai emblematice figuri ale vieţii politice româneşti, a primit recunoştere din partea tuturor celor care l-au cunoscut, acest om distins, bun şi cinstit avea să primească de la viaţă o cumplită lovitură. Fiind foarte înstărit, Constantin Poroineanu şi-a trimis copiii la studii în străinătate, la Paris. Unul dintre fiii acestuia s-a îndrăgostit de o studentă pariziancă, cu care s-a căsătorit şi pe care a adus-o în România. În tinereţe, bătrânul Poroineanu, aflându-se şi el la Paris, tot pentru studii, a avut o aventură cu o pariziancă din care s-a născut o fată, exact studenta cu care se căsătorise fiul său. Lucrurile mergeau bine, tinerii erau fericiţi, dar pe la vârsta de 30-35 de ani, o bătrână care ştia adevărul le-a spus celor doi.

 

„Stupefiată, soţia se sinucide, gest pe care-l face şi soţul ei. Amândoi se odihnesc în cimitirul Bellu, unde au un monument de o rară frumuseţe artistică, executat de sculptorul italian Rafaello Romanelli. Zdrobit de durere, Poroineanu se sinucide la 15 septembrie 1908, a doua zi după întocmirea testamentului prin care lasă toată averea sa de mii de hectare oraşului Caracal”, povesteşte profesorul de istorie.

 

Moştenirea lui Poroineanu

 

Cel mai important obiectiv de arhitectură peisagistică din judeţul Olt, unul dintre cele mai frumoase parcuri naturale din România şi cel de-al treilea parc natural ca dimensiune din Europa, poartă numele filantropului Constantin Poroineanu, din a cărui avere s-au plătit imobilele expropriate din Cadrilater precum şi amenajarea parcului. Situat în partea de vest a oraşului, în apropiere de centrul administrativ, parcul „Constantin Poroineanu” este încadrat între două cartiere vechi şi cunoscute, Bold şi Protoşeni, şi se întinde pe mai bine de 25 de hectare. Proiectarea parcului a fost făcută de către arhitecţii francezi Redont şi Pinard, reputaţi peisagişti de la începutul secolului trecut. De la inaugurare şi până în prezent, parcul a suferit unele modificări, prin amenajarea şi completarea terenurilor virane şi prin lucrări de igienizare, care nu i-au alterat structura sa iniţială.


De asemenea, în 1925 deputatul I.D. Ianculescu, fără a fi caracalean, a luat iniţiativa turnării unui bust de bronz lui Constantin Poroineanu, cu intenţia ca el să fie aşezat pe un soclu de piatră la intrarea în parc. Bustul a fost realizat de un mare artist al vremii, Raffaelo Romanelli. Din cauza nepăsării şi indiferenţei autorităţilor locale, acesta a fost uitat până în anul 1928 în librăria lui Ilie Mărculescu. Ziarul „Vremea” din iulie 1928 publica un important apel către caracaleni în care se spunea: „Cetăţeni ai Caracalui, daţi obolul dumneavoastră pentru soclul bustului lui Poroineanu. Cel care şi-a lăsat averea întreagă comunei trebuie aşezat pe soclu ridicat prin obol public”. Abia în octombrie 1928 soclul a fost ridicat şi bustul instalat la intrarea principală a parcului.


Deoarece era socotit moşier, bustul său a fost topit în timpul regimului comunist. Întâmplarea a făcut ca într-o magazie a Colegiului Naţional „Ioniţă Asan” să fie găsit mai târziu bustul din marmură al lui Poroineanu, după care se realizase bustul din bronz, iar în prezent acesta poate fi admirat în holul de la intrarea principală a liceului.
 

Comentarii

Redacţia

2012-01-31 18:40:57

Conținutul website-ului www.gazetanoua.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea Gazeta Nouă. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa office@gazetanoua.ro

loading...