Cu Neagu, fără Neagu, cu jucătoarele de la Braşov sau fără, nu există scuze pentru umilinţa îndurată de selecţionata tricoloră în grupele principale ale Campionatului Mondial. Poate că o victorie cu Japonia ar mai fi îndulcit puţin prestaţia modestă a naţionalei de handbal la acest turneu. Dar când tu pierzi la o diferenţă enormă, 20-37, în faţa niponelor, care nu au jucătoare la echipe de top în Europa, Japonia fiind o ţară din lumea a treia a handbalului, gen Insulele Feroe la fotbal, atunci e grav.
Şi supărarea jucătoarelor, care sunt şocate de avalanşa de mesaje venite din partea fanilor, care le-au urmărit cu sufletul la gură, nu este justificată. Pe pagina de Facebook a unui site de profil, una dintre componentele echipei naţionale pierdea timpul certându-se cu cei care criticau evoluţia ei, în condiţiile în care în ziua următoare avea meci. Nu este normal să fie jignite, pănă la urmă sunt sportive de nivel înalt, care reprezintă România, dar să-şi consume energia în acest mod, în condiţiile în care ar fi trebuit să se concentreze pe meciuri, este lipsă de profesionalism.
Tricolorele care au evoluat la acest turneu final sunt componente ale unor cluburi susţinute cu bani de la bugetul local. Atunci, sunt nevoite să suporte şi criticile. Evoluţia a fost mai mult decât modestă şi poate că ar trebui să fie rezervate în a poza în victime. Aşa cum spunea Cristina Neagu, fiecare dintre ele ar trebui să se pregătească mult mai bine la echipele de club, pentru că handbalul la acest nivel este cu totul şi cu totul altceva decât ceea ce se joacă în Liga Naţională.
Şi poate că pe banca României ar trebui să vedem un antrenor român, care cunoaşte foarte bine calităţile handbalistelor ce evoluează pe plan naţional. Ryde a fost total depăşit, spre disperarea Cristinei Neagu, care la un moment dat lupta să tragă echipa după ea atât din teren, cât şi de pe margine, la time-out. Cât a putut şi ea, pentru că venea după o perioadă lungă în care nu a jucat, în urma intervenţiei chirurgicale suferite, însă evoluţia ei a fost, ca de fiecare dată, admirabilă.
Şi dacă naţionala s-a făcut de râs în Japonia, Cristina Neagu s-a aflat în lumina reflectoarele. Căpitanul echipei naţionale a primit trofeul din partea IHF la Campionatul Mondial, după ce în 2018 a fost desemnată, pentru a patra oară, cea mai bună handbalistă a lumii.
Caută
