Daniel Bărbulescu: „Ghidurile ar trebui să mai fie simplificate şi să se ţină cont de specificul fiecărei zone”

Directorul general adjunct al Centrului Regional AFIR Craiova, Daniel Bărbulescu, a precizat că Oltul este fruntaş la numărul de proiecte depuse. Cu toate acestea, Bărbulescu şi-ar dori simplificarea ghidurilor, care ar trebui să fie adaptate fiecărei zone din ţară.

Prezent luni în sediul OJFIR Olt, directorul Centrului Regional AFIR Craiova, Daniel Bărbulescu, a precizat că Oltul este fruntaş la numărul proiectelor depuse. Deşi oltenii fac eforturi pentru întocmirea şi depunerea lor, puţini primesc finanţare. Bărbulescu este convins că numai simplificarea ghidurilor şi adaptarea acestora la specificul fiecărei zone i-ar putea ajuta pe olteni să acceseze mai uşor fonduri europene.

„Deşi ne îndreptăm cu paşi repezi către închiderea axelor de finanţare, se pare că din ce în ce mai mulţi beneficiari atât persoane fizice, cât şi juridice au înţeles oportunitatea accesării fondurilor europene. Astfel, s-au depus foarte, foarte multe proiecte. Ca de obicei, regiunea noastră este pe primul loc, iar judeţul Olt fruntaş la numărul de proiecte depuse. Dar ghidurile ar trebui să mai fie simplificate şi să se ţină cont de specificul fiecărei zone, pentru că regiunea Oltenia este una săracă. Atunci când ne uităm pe punctajele obţinute, o să observăm că, deşi avem foarte multe proiecte eligibile, avem puţine finanţabile, pentru că în alte regiuni ale ţării, mai bogate, se obţin punctaje mai mari”,
a spus Bărbulescu.

Acesta a precizat că, în acest an, sunt foarte populare submăsurile pentru activităţile non-agricole.

„Foarte populare sunt submăsurile pentru activităţile non-agricole, 6.2 şi 6.4, pentru că sunt foarte mulţi fermieri care au înţeles că îşi pot diversifica activitatea, iar pe lângă agricultură să începă şi alte activităţi conexe. În acest an, se punctează foarte bine serviciile, până acum se puncta mai bine producţia. De asemenea, există interes foarte mare la nivelul primăriilor pentru măsura 4.3  «Drumuri de exploatare agricolă», pentru că accesul la culturile agricole începe să fie făcut pe rute adiacente, care să nu încurce traficul judeţean şi naţional”, a conchis Bărbulescu.