Albotă subliniază că, în timp ce acest proiect a rămas doar pe hârtie, şcoala românească dă piept cu o realitate dură.
Mesajul integral al deputatului Emil Albotă:
Au
trecut 6 ani de când președintele țării a câștigat capital electoral
luându-și ca angajament realizarea un proiect național al ”generațiilor
viitoare”, ”fundament pe care putem construi România următorilor 100 de
ani”.
Se referea, evident, la ”România educată”, un obiectiv
rămas tot doar la stadiu de slogan electoral readus, din când în când,
în atenția colectivă, prin câte-o întâlnire de lucru, care a generat la
rându-i alte hârtii.
În fapt, rezultatele proaspetelor examene
naționale, ne arată dezastrul din învățământ, după un an catastrofal
gestionat de Orban și Cîțu, ambii aflați încă în campanie electorală,
având printre susținători miniștri care ne spuneau că ”în casele fără
curent electric, elevii pot urmări lecțiile la televizor” sau miniștri
care nu erau lăsați să deschidă școlile, pentru că nu se puteau pune de
acord cu privire la tipul testelor anti-covid, care să fie folosite în
sistemul de învățământ.
Tot printre susținătorii lor găsim lideri
marcanți fără Bacalaureat și în 2021, speriați de complexitatea
subiectelor de la Limba și literatura Română (vezi cazul
prim-vicepreședintelui PNL Vrancea, Daniel Moroșanu, un flăcău care, la
43 de ani, a absentat de la proba de Limbă și Literatură Română, după ce
anul trecut a siluit-o, obținând un rușinos 3.60).
Dincolo de
agenda publică plină de certurile între peneliști de partea lui Orban
sau a lui Cîțu, de certuri între partenerii de guvernare useriști și
peneliști, de glumele naționale legate de ”maternitatea” bărbaților sau a
falsei probleme legată de promovarea identității de gen și a LGTB,
adică dincolo de zgomotul produs de această guvernare, cifrele
dezastrului educațional ne arată că peste 90 de mii de copii au
abandonat școala înainte să susțină bacalaureatul, cei mai mulți, chiar
înainte să susțină examenul de capacitate.
Tot aceste cifre ne
arată o Românie cu vârfuri, copii excepționali cu rezultate la nivel
internațional, dar și o Românie a notelor de 5 și cu o promovabilitate
din ce în ce mai scăzută a examenelor importante, cu o creștere a ratei
analfabetismului funcțional, o țară în care clivajul dintre urban și
rural se adâncește de la an la an și o țară în care se vorbește despre
modele online și hibrid, în condițiile în care încă sunt școli fără
grupuri sanitare, iar elevii trăiesc în case fără curent electric.
Fără
o pregătire temeinică a noului an școlar, în condițiile în care se
anunță un vertiginos val patru al pandemiei, cifrele anului viitor vor
fi și mai dure.
Testarea extinsă este singura alternativă,
practicată peste tot în Europa, prin care se pot ține școlile deschise.
Așa cum au făcut Franța, Germania, Marea Britanie și alte guverne
europene, așa trebuie să facă și guvernul Cîțu.