Plenul Senatului a adoptat miercuri, cu 49 de voturi „pentru”, şase abţineri şi 30 de voturi „împotrivă”, un proiect de lege al mai multor deputaţi PNL, prin care foştii deţinuţi politici vor primi despăgubiri în valoare de 24.000 de euro pentru fiecare an detenţie. Un beneficiar al despăgubirilor poate primi până la 400.000 euro pentru toată perioada petrecută în închisoare. Forma iniţială a legii propunea acordarea unor despăgubiri de 300 de euro pentru fiecare zi de detenţie şi 200 de euro pentru fiecare zi de măsură administrativă. În urma amendamentelor adoptate de Comisia juridică a Senatului, despăgubirile ar urma să fie acordate pentru anul de detenţie. Paul Popescu, fost vicepreşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR) şi preşedinte până în 2007 al filialei Olt, spune că Statul şi-ar permite să ofere compensaţiile băneşti.
„Constat o diferenţă fundamentală între ceea ce scrie în propunerea legislativă şi ceea ce s-a votat în Senat. Dacă ar fi rămas la varianta iniţială nu ar fi ieşit ideea de egalitarism, însă legea votată miercuri face o diferenţiere clară. În România, deţinuţii politici au petrecut maximum 16 ani în închisoare, astfel încât suma maximă stabilită de lege, 400.000 euro, acoperă întreaga perioadă de detenţie. Eu cred că este o sumă pe care Statul o poate plăti”, e de părere Popescu.
„Să sperăm că va trece şi de Camera Deputaţilor, majoritar pedelistă”
Fostul deţinut politic se teme că această lege, propusă încă de anul trecut, se va bloca odată ajunsă la Camera Deputaţilor.
„În România nu a existat voinţă politică pentru astfel de despăgubiri. Iniţial legea a ajuns la Senat încă din decembrie 2010. S-au opus Guvernul României şi două comisii din Senat, ambele conduse de senatori PDL. Să sperăm că va trece şi de Camera Deputaţilor, unde PDL, care s-a opus de la început categoric acestei legi, are majoritate. Legea ar putea fi adoptată, fie în forma actuală, fie cu modificări, cum ar fi păstrarea cuantumului de 24.000 euro sau diverse alte variante”, mai spune Paul Popescu.
„Niciun ban din lume nu ar ajunge pentru o zi de detenţie”
Preşedintele AFDPR Olt, Constantin Soare, spune că mult mai importantă decât depăgubirea financiară este recunoaşterea deţinuţilor politici, ignoraţi până în prezent de toate guvernările.
„Eu cred că legea va trece, dar forma în care e introdusă nu e bună. Oricum, niciun ban din lume nu ar ajunge pentru o zi de detenţie, ceea ce contează este faptul că s-ar face în sfârşit dreptate. Revoluţionarii au fost recunoscuţi imediat după 1989, în timp ce foştii deţinuţi politici, care au suferit în închisorile comuniste, se luptă de peste douăzeci de ani să obţină recunoaştere”, explică Soare.
Şi urmaşa unui fost deţinut politic din Olt crede că prin adoptarea legii s-ar face dreptate celor care au murit sau s-au îmbolnăvit în închisorile comuniste, fiind supuşi la chinuri groaznice şi foame.
„Cei care au luat iniţiativa sunt de apreciat. Tatăl meu a fost închis timp de şase ani şi jumătate la Aiud şi Piteşti, în perioada 1958-1964. În închisori s-a îmbolnăvit grav, a făcut hipertensiune, artrită, cataractă, diabet, cu care s-a luptat până când a murit, la scurt timp după ce a ieşit din arest. Nu banii sunt importanţi, ci recunoaşterea a ceea ce s-a întâmplat”, spune femeia.
Ştirbu spune da, Bărbulescu se mai gândeşte
Doi dintre deputaţii de Olt spun că legea este bună, compensând într-o oarecare măsură greutăţile întâmpinate de foştii deţinuţi, dar atunci când vine vorba despre votarea acesteia, părerile sunt împărţite.
„Eu voi vota pentru această lege. E ceva normal, firesc, deşi nu cred că o sumă de bani, oricare ar fi valoarea acesteia, poate duce la recuperarea unui an din viaţă”, a declarat Gigel Ştirbu, deputat PNL.
De cealaltă parte, deputatul PDL Daniel Bărbulescu e mai reţinut şi spune că înainte de a lua o decizie trebuie să analizeze mai întâi forma legii şi să vadă dacă există resurse bugetare pentru aceasta.
„Mi se pare o măsură bună în principiu, doar că mi se pare că vine târziu, după atâţia ani de la comunism. Nu m-am hotărât cum voi vota”, a precizat deputatul PDL.
200 lei pe an de detenţie
Deţinuţii politici români au petrecut în general între doi şi 16 ani în închisorile comuniste. Cel mai puţin au fost închişi ţăranii care s-au opus în colectivizării forţate. În prezent, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri primesc lunar 200 lei pe an de detenţie, graţie decretului-lege nr. 118 din 30 martie 1990.
