Slatina de Altădată

2011-12-13, 18:54:44

Din Paris, economistul Ştefan Protopopescu ne-a donat o şcoală

Un nume relativ cunoscut în Slatina, dar numai prin prisma şcolii din cartierul Progresul, Ştefan Protopopescu este o enigmă pentru majoritatea urmaşilor săi, foarte puţină lume cunoscându-i viaţa şi activitatea.

Nici internetul n-a auzit de el, ci de un alt Ştefan Protopopescu, unul dintre pionierii aviaţiei române. Oamenii de rând ridică din umeri, doar profesorii de istorie şi cadrele didactice de la şcoala care-i poartă numele mai ştiu câte ceva despre unul dintre marii filantropi olteni, care ne-a lăsat moştenire, de la Paris, bani pentru ridicarea unei instituţii de învăţământ. Născut în comuna Poboru, la mijlocul secolului XIX, Ştefan Protopopescu provenea dintr-o familie de intelectuali recunoscută la nivel naţional. Tatăl său se numea Marin Protopopescu şi era preot în comuna olteană, iar o altă personalitate marcantă a familiei Protopopescu este unul dintre cei mai apreciaţi primari ai Bucureştiului, Emilian Pake Protopopescu, care a contribuit semnificativ, spre sfârşitul secolului XIX, la modernizarea capitalei: a pavat străzi, a introdus iluminatul electric, a deschis noi linii de tramvai.

 

Director la contribuţiunile directe în Ministerul de Finanţe

 

După terminarea cursurilor primare, tânărul Ştefan Protopopescu a îmbrăţişat cariera de funcţionar, ocupând mai multe funcţii administrative şi financiare.

 

„Cea din urmă funcţiune a fost aceia ca director la contribuţiunile directe în Ministerul de Finance şi casier central în Bucureşti, de unde spre a se perfecţiona în dreptul financiar a părăsit funcţiunea, ducându-se la Paris, unde în timp de doui ani a urmat Facultatea de Ştiinţe Financiare”, după cum ne explică George Poboran în cartea sa „Istoria oraşului Slatina”, apărută la începutul secolului trecut.

 

Despre timpul petrecut de economist în Franţa se ştiu foarte puţine, iar cei care i-au studiat viaţa şi activitatea notează doar că Ştefan Protopopescu s-a îmbolnavit grav la scurt timp după ce a ajuns în Paris, murind în octombrie 1880.

 

„A mers la Paris pentru a-şi desăvârşi studiile ca economist, pentru a face un fel de doctorat. Acolo însă s-a îmbolnăvit foarte grav de o boală de plămâni care la vremea respectivă nu putea fi tratată, astfel încât la 22 octombrie 1880 a încetat din viaţă”, a precizat Maria Georgescu, profesor învăţământul primar la Şcoala cu clasele I-VIII „Ştefan Protopopescu”.

 

Averea lui Protopopescu, donată pentru ridicarea unei şcoli

 

Nefiind căsătorit şi neavând urmaşi, răpus de boală în floarea vârstei, la puţin peste treizeci de ani, Ştefan Protopopescu a lăsat prin testamentul făcut la Paris, cu câteva luni înainte de a muri, peste 70.000 lei primăriei Slatina. Ultima dorinţă a economistului este redată în monografia oraşului Slatina, realizată de George Poboran.

 

„Restul de lei noi 71.500, din capitalul nominal, representat prin titlurile de împrumut, îl las primăriei oraşului Slatina din districtul Olt, cu îndatorire din parte-i, ca venitul anual de lei 3.575, ce raportă astăzi acest capital în 5%, sau acela ce va raporta în caz de ar fi transformat într-o altă achiziţiune mobiliară sau imobiliară, să-l întrebuinţeze la desvoltarea instrucţiunei publice, după chibzuirea consiliului comunal. Această donaţiune va purta numele şi pronumele meu”, decidea Ştefan Protopopescu.

 

Şcoala lui Ştefan Protopopescu, destinată iniţial băieţilor

 

Din banii donaţi de economistul oltean se înfiinţa Şcoala primară de băieţi nr. 2 „Ştefan Protopopescu”, care a suferit de-a lungul timpului mai multe mutări, din local în local şi modificări în circumscripţia şcolară, numărul de clase şi de elevi. Mai mult, prin Reforma învăţământului din 1948, şcoala pierdea denumirea fondatorului, rămânând cu titulatura „Şcoala generală nr. 2”.

 

„Şcoala construită din banii donaţi de Protopopescu pe actuala stradă Horea, în clădirea care aparţine astăzi Poliţiei, la caziere, se adresa la început băieţilor. Avea subsol, unde erau clase, atelierul şi depozitul de combustibil, parter, unde erau amenajate majoritatea claselor şi etaj, unde erau două săli de clasă. În oraş era cunoscută ca «Şcoala cu ceas», pentru că la intrare avea un frontispiciu şi acolo avea un ceas. Pe parcurs, din şcoală destinată băieţilor s-a transformat în şcoală mixtă şi a funcţionat în acea locaţie până în 1978, când clădirea a fost preluată de Securitate, iar şcoala a fost mutată în actuala clădire, de pe strada Arinului”, povesteşte Maria Georgescu, care a lucrat ca învăţătoare în clădirea de pe strada Horea în perioada 1974-1978.

 

N-au dat pe „Protopopescu” pentru „Eminescu”

 

Ignorat timp de peste cinci decenii, Protopopescu urma să-şi recâştige locul în rândul personalităţilor de seamă ale judeţului în 2002, când printr-o hotărâre a Consiliului Local al municipiului Slatina se revenea la denumirea de drept a şcolii constuite din donaţia economistului.

 

„După revoluţie, majoritatea şcolilor au început să-şi caute o identitate, să renunţe la numere. La un moment dat a fost o propunere ca şcoala să se numească «Mihai Eminescu», dar am refuzat. Chiar dacă acum nu mai funcţionăm în localul ridicat din fondurile lui Ştefan Protopopescu, e vorba de tradiţie şi de recunoaştere, astfel încât am decis ca şcoala să poarte numele fondatorului, să revină la vechea titulatură”, a explicat Elena Păun, directorul Şcolii cu clasele I-VIII „Ştefan Protopopescu”.

Comentarii

Redacţia

2011-12-13 18:54:44

Conținutul website-ului www.gazetanoua.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea Gazeta Nouă. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa office@gazetanoua.ro

loading...