Efectele adverse ale rachetelor antigrindină nu se simt încă din plin în Oltenia (P)

Oltenia este una dintre zonele cel mai bine „apărate” de Sistemul Național Antigrindină. Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Oltenia (UCCG Oltenia), care asigură protecția culturilor agricole în județele Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți, se poate lăuda cu nu mai puțin de 17 puncte de lansare a rachetelor. Cu toate acestea, în urmă cu câteva zile, ele se pare că au avut un rol insignifiant, grindina făcând ravagii în numeroase locuri din județele arondate UCCG Oltenia.

Totuși, conform unui comunicat postat pe site-ul Ministerului Agriculturii, rachetele și-ar fi făcut treaba.

„În data de 20.05.2020, începând cu ora 20:00, o formațiune noroasă cu potențial mare de grindină a pătruns în România prin zona Segarcea, zonă protejată de Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Oltenia. Astfel, în intervalul orar 20:06 - 21:38 au fost lansate un număr de 69 rachete antigrindină cu iodură de argint (agent de însămânțare a norilor), înlăturându-se astfel pericolul căderilor de grindină din aria de protecție”, este precizat în informarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Chiar dacă lucrurile stau exact cum susține MADR, se ridică mai multe semne de întrebare. Primul este legat de costul imens al programului, într-o oră și jumătate fiind lansate rachete în valoare de circa 100.000 de euro. Iar, de aici, discuția pleacă către eficiență – cu atât de multă grindină care a picat în zonă, dar și cu localități învecinate neafectate de grindină și neacoperite de Sistemul Național Antigrindină, nu se știe exact care a fost rolul rachetelor.

Seceta, principala temere

Cert este că fermierii care au scăpat de grindină ar putea avea motive să fie mulțumiți, șanse ca acestea să-și facă treaba existând. Bineînțeles, la fel, există șanse ca și fără rachete să nu fi căzut grindina deasupra viilor, livezilor sau diverselor culturi.

Ce se știe mai puțin la nivelul Olteniei, Sistemul Național Antigrindină fiind în funcțiune doar relativ puțin timp, este că seceta extremă ar putea fi favorizată de lansarea rachetelor antigrindină. Cel puțin asta susțin agricultorii care au de-a face cu Sistemul Național Antigrindină de mult.

Astfel, fermierii din zona Moldovei și din Prahova au analizat statisticile cu privire la ploile căzute în fiecare perioadă a anului timp de aproape un deceniu, iar concluzia a fost una singură: între lansarea rachetelor antigrindină și secetă este o legătură cât se poate de clară. Iar acest lucru nu a făcut decât să le certifice ceea ce au văzut, de multe ori, cu propriii ochi - norii de deasupra culturilor erau împrăștiați cu rachete, iar, în timp ce în localitățile din apropiere ploua, în zona “protejată” nu cădea niciun strop de apă.

Astfel, chiar dacă pot fi eficiente împotriva grindinei - deși multă lume nu e convinsă nici de acest lucru, iar aici joacă un rol și rateurile date de rachete de-a lungul timpului – cei mai mulți fermieri vor ca punctele de lansare care le-ar „proteja” culturile să fie desființate.  Ei susțin că au varianta de a se asigura pentru grindină, dar nicio societate de asigurări nu îi asigură pentru secetă.

Prin urmare, aceștia au de gând să inițieze ample acțiuni de protest prin care să atragă atenția atât guvernanților, cât și organismelor europene, cu privire la efectul pe care ei au văzut că îl are Sistemul Național Antigrindină asupra culturilor. Iar, de urgență, îi solicită ministrului Agriculturii, Adrian Oros, să stopeze toate lansările de rachetă din zonele în care fermierii solicită acest lucru.