Reprezentanţii DAJ Olt spun că la nivelul judeţului au fost constituite şapte asociaţii, deşi mai mulţi fermieri au fost, iniţial, receptivi la aceste forme asociative.
Cooperativele agricole beneficiază de următoarele avantaje: scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor agricole care procesează produse agricole pe o perioadă de cinci ani, scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri în cazul persoanelor juridice microîntreprinderi şi de la plata impozitului pe norma de venit în cazul persoanelor fizice, scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe clădirile şi pe terenurile utilizate pentru obţinerea producţiei agricole valorificate, inclusiv pentru bunurile aflate în patrimoniu, dar şi scutirea membrilor cooperativelor de la plata impozitului pe arendă. Cooperativele agricole au acces la subvenţii şi fonduri publice sau europene.
Deşi avantajele sunt colosale, acest tip de asociaţii funcţionând de zeci de ani în statele dezvoltate, fermierii olteni sunt în continuare reticenţi. Reprezentanţii DAJ Olt spun că încearcă în continuare să-i convingă pe fermieri să se asocieze, însă mulţi nu văd cu ochi buni cooperativele şi preferă de unii singuri să răzbească pe o piaţă tot mai dinamică.
„Le tot vorbim fermierilor despre avantajele asocierii. Acum au o lege a cooperativelor, au avantaje fiscale. Cu toate acestea, mulţi nici nu vor să audă. Nu înţeleg că doar prin intermediul asociaţiilor pot intra mai uşor cu produsele pe piaţă, chiar să depăşeaşcă hotarele ţării”, a spus Drăghicescu.
Fermierul Ilie Saioc din Scărişoara a renunţat să mai constituie o cooperativă. El deţine peste patru hectare de teren agricol în Scărişoara, din care unul este cu solarii. Acesta spune că mulţi apropiaţi l-au convins că asociaţiile nu sunt aşa de profitabile, deşi în statele dezvoltate toţi fermierii s-au constituit în astfel de forme asociative. Omul se teme că marile magazine le vor impune preţurile şi consideră că supermaketurile sunt intermediari.
„Am renunţat să mai fac această cooperativă agricolă. Sunt mulţi care mi-au spus că nu ar fi aşa profitabilă şi nu am mai făcut-o. La început, noi, cei din familie, am vrut să formăm cooperativa. Am renunţat, pentru că ştiu că supermaketurile vor doar marfă selectă, doar calitatea întâi. Ne este teamă că nu vom obţine un preţ bun pe ea, pentru că intermediarul va bloca livrarea de marfă. Nouă ne lipsesc detaliile, transparenţa lucrurilor. Să ne spună clar ce beneficii avem, dar şi pierderile. Este posibil ca supermaketurile să ne trimită marfa înapoi. Supermaketul este un nou intermediar. Aş fi vrut ca eu să impun preţul de listă. Eu vreau ca roşia să o vând la doi lei, pentru că am multă marfă, dar el o ţine blocată la patru lei şi mă blochează pe mine. Acestea sunt temerile fermierilor privind asociaţiile”, a spus Ilie Saioc.
Legumicultorul din Scărişoara şi-ar dori să fie susţinut de stat să aibă propriul său lanţ de magazine de legume şi să vând direct consumatorului.
„Dacă statul mă ajută şi îmi dă mie bani, îmi pot face un lanţ de magazine în diferite oraşe. Aşa pot să vând direct produsul. Atunci ne dezvoltam cu siguranţă. Aşa putem avea şi noi angajaţi, şi mecanic, şi vânzător, şi contabil, secretari. Eu aşa văd în viitor lucrurile. Aşa văd că ţara va prospera din agricultură. Eu, ca să îmi fac acum un magazin în Bucureşti, să iau un spaţiu închiriat, îmi trebuie cel puţin 40.000 de euro, iar noi nu avem aceşti bani”, a conchis fermierul din Scărişoara.
