Cultură

2021-09-08, 13:00:37

FOTO: Brăţara dacică de la Optaşi-Măgura a revenit acasă. Unde poate fi văzută de publicul larg

Brăţara dacică descoperită în anul 2017, la Optaşi-Măgura, poate fi văzută începând de astăzi la Muzeul Judeţean Olt, unde este expusă.

La „dezvelirea” podoabei dacice, desfăşurate miercuri, au fost prezenţi preşedintele CJ Olt, Marius Oprescu, vicepreşedintele Ionuţ Ivan, şi directorul Muzeului Naţional de Istorie, Ernest Oberlander-Târnoveanu.

De la descoperire, brăţara a fost în custodia Muzeului Național de Istorie a României – București pentru expertizare și evaluare, iar prin eforturile CJ Olt şi Muzeului Judeţean, a revenit acasă.

„Începem această toamnă cu un eveniment dedicat brăţării dacice de la Optaşi-Măgura. Având în vedere valoarea istorică a acestei podoabe, mă bucur că am reuşit să o aducem acasă. Ea va rămâne pentru totdeauna în patrimoniul local. Sunt convins că brăţara dacică de la Optaşi-Măgura va împodobi Muzeul Judeţean Olt şi sunt convins că, datorită ei, mulţi vizitatori vor trece pragul acestui muzeu. Îi felicit încă o dată pe toţi cei care au depus demersuri pentru ca brăţara să ajungă acasă. Felicit organizatorii acestui eveniment şi vreau să le mulţumesc oaspeţilor noştri pentru interesul acordat”, a declarat Marius Oprescu.

Valoare istorică deosebită

Brăţara dacică de la Optaşi-Măgura este cel mai mare obiect de aur geto-dacic cunoscut până în prezent la sud de Carpați (cu o greutate totală de 107.98 grame) şi poartă reprezentarea dragonului înaripat, un simbol al clanului regal dacic din vremea lui Burebista şi deceniile imediat următoare.

„Mă bucur foarte mult că am posibilitatea să fiu astăzi la Slatina pentru un eveniment important nu numai pentru autorităţile locale, Muzeul Judeţean Olt, dar şi pentru viaţa culturală şi pentru ceea ce înseamnă interesul public faţă de patrimoniu. Este vorba de prezentarea în public aici, în cadrul Muzeului, a unei piese excepţionale, nu numai prin materialul din care este făcută – este o brăţară dacică de aur – dar şi pentru semnificaţia ei istorică. Aceste brăţări de aur dacice, decorate cu capete de dragon înaripaţi, sunt tot mai mult considerate ca fiind un simbol al puterii clasei politice care a condus regatul dac, în vremea lui Burebista şi imediat după”, a declarat Oberlander-Târnoveanu.

Centru politic dac, în nordul judeţului Olt

Directorul Muzeului Naţional de Istorie spune că descoperirea acestei brăţări la Optaşi Măgura, în nord-estul judeţului Olt, arată că aici exista un centru poltic important al regatului dac. Astfel de podoabe erau purtate doar de nobilii daci.

„Apariţia unei asemenea brăţări la Optaşi ne duce cu gândul la existenţa unui centru politic important pentru că aceste brăţări reprezintă elemente foarte importante legate de istoria şi de organizarea politică a regatului dacic. Nu erau frecvente. Cele de aur sunt numărabile pe degetele mâinilor a două persoane şi cu atât mai mult, până în prezent, nu erau cunoscute în Muntenia, decât replici în argint”, a declarat acesta.

Brăţara, distrusă de cel care a găsit-o, încercând să o amaneteze

Totodată Ernest Oberlander-Târnoveanu a ţinut să tragă un semnal de alarmă pentru conştientizarea populaţiei, în legătură cu importanţa patrimoniului cultural. În noiembrie 2017, poliţiştii din Optaşi au ridicat brăţara de la un tânăr din localitate, în vârstă de 27 de ani, care nu a anunţat autorităţile despre descoperirea făcută. Mai mult, acesta a distrus-o, încercând să amaneteze o parte din ea.

„Profit de ocazie să fac un apel la mass-media să popularizeze cât mai mult importanţa patrimoniului. Această piesă ar fi avut şansa să fie şi mai importantă şi mai valoroasă decât este acum. Din păcate, cei care au descoperit-o, deşi sunt oameni tineri şi nu trăiesc la fundul pământului, au distrus-o. În bună măsură, a fost distrusă cu sălbăticie şi cu prostie. Nu găsesc suficiente cuvinte ca să veştejesc ceea ce s-a întâmplat acolo. Această piesă ar fi fost şi mai valoroasă dacă ea ar fi ajuns la un muzeu, în mâinile specialiştilor, care să o identifice, să o expertizeze şi să o pună în valoare. Din păcate, lăcomia şi ignoranţa au făcut ca această piesă să ajungă văduvită în patrimoniul public. Eu zic că este bine şi aşa, se putea şi mai rău”, a mai spus istoricul.

Materialul din care a fost lucrată brăţara este un aliaj de aur, foarte probabil, natural, el este alcătuit, în proporţie de 86%, din aur, un procent cupru şi restul argint. Este o structură tipică pentru aurul nativ nerafinat. Suprafaţa este şlefuită, ceea ce o deosebeşte de brăţările din complexele de la Sarmisegetuza şi pare să aibă şi urme de utilizare.

„Nu cred că este de prisos spunem mereu că patrimoniul este un lucru care ne reprezintă. A-l distruge este ca şi cum ne-am distruge actele noastre de identitate, ale părinţilor, bunicilor, străbunicilor noştri. Nu cred că un om normal face aşa ceva”, a conchis Oberlander-Târnoveanu.


Comentarii

Redacţia

2021-09-08 13:00:37

Conținutul website-ului www.gazetanoua.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea Gazeta Nouă. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa office@gazetanoua.ro

loading...