Produsele tradiţionale româneşti recunoscute pe plan european pot fi numărate pe degetele de la o mână. Astfel, europenii caută cu interes telemeaua de Ibăneşti, salamul de Sibiu, novacul afumat din Ţara Bârsei şi magiunul de Topoloveni. Ca să devină brand românesc, oficialii Ministerului Agriculturii au reuşit să depună la Comisia Europeană documentaţia şi pentru caşcavalul de Săveni, scrumbia afumată de Dunăre, dar şi pentru cârnaţii de Pleşcoi.
Pentru că lista este una scurtă, care nu le face cinste oficialilor din cadrul Ministerului Agriculturii, aceştia au ajuns şi în judeţul Olt, încercând să convingă fermierii autohtoni să solicite atestate pentru produsele lor.
În cadrul acestei întruniri, fermierii olteni care fac produse tradiţionale au aflat direct de la specialiştii Ministerului Agriculturii şi de la cei ai Direcţiei pentru Agricultură Olt cum pot face ca produsele lor să fie recunoscute atât pe plan naţional, cât şi european. O astfel de recunoştere poate genera prosperitate pentru întreaga comunitate locală.
Directorul Direcţiei pentru Agricultură Olt, Emil Marinescu, a precizat că judeţul Olt nu are niciun produs recunoscut ce poate intra pe piaţa europeană, deşi unele sunt extrem de apreciate şi făcute după reţete vechi de sute de ani.
„Încercăm să promovăm produsele tradiţionale care sunt în judeţul nostru. Este vorba de pâinea în ţest de Scărişoara, de usturoiul de Cioroiu, de prunele uscate de Sâmbureşti, de roşiile de Izbiceni şi de multe alte produse. O să încercăm să promovăm prunele uscate pentru că ele se cultivă aici de pe vremea lui Mihai Viteazul. A fost o afacere de succes în zona de nord, în rândul cetăţenilor din Sâmbureşti, şi a constituit o sursă de venit sau un schimb între prunele uscate şi cerealele din sudul judeţului. Înainte de 1989 Viti-Pomicola Sâmbureşti exporta foate multe prune uscate, pentru că deţinea peste 500 de hectare cu pruni. În acest moment, nu avem niciun produs care să intre pe piaţa europeană ca produs de origine controlată. Avem atestate prunele de Leleasca, dar este o singură persoană care deţine acest brand şi nu reuşeşte să facă faţă cererilor”, a spus Marinescu.
Sprijin de la Ministerul Agriculturii pentru producătorii autohtoni
Specialiştii din cadrul Ministerului Agriculturii au expus pe larg procedura prin care un producător poate obţine atestatul pentru un produs tradiţional.
Astfel, aceştia trebuie să se înscrie în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale. După ce specialiştii DSVSA Olt vor analiza condiţiile în care sunt produse aceste delicatese, producătorul va primi atestatul şi un logo de la Ministerul Agriculturii. El nu are voie să producă mai mult de 15 tone pe an.
Avantajul acestor producători este că ei nu plătesc taxe în târguri şi oboare şi nici nu trebuie să deţină casă de marcat.
Consilierul ministrului Petre Daea, Ionuţ Diaconeasa, spune că producătorii vor primi consiliere şi sprijin pentru înregistrarea acestor produse speciale.
„Am venit la Slatina cu mare bucurie, pentru că sunt slătinean. Am început prin identificarea produselor tradiţionale din zonă. Îi susţinem pe producătorii olteni ca să-şi înregistreze produsele tradiţionale”, a spus oficialul din Ministerul Agriculturii.
În afara oficialilor de la minister, la această întrunirea din sala CJ Olt au mai participat şi vicepreşedintele CJ Olt, Virgil Delureanu, directorul OJFIR Olt, Ştefan Olaru, directorul OSPA Olt, Constantin Rotea, specialişti din cadrul DSVSA Olt, dar şi mai mulţi primari şi producători din judeţul Olt.
Atât oficialii locali, cât şi cei de la structura centrală au putut gusta din zacusca de Giuvărăşti, prunele uscate de Sâmbureşti, roşiile de Izbiceni. Toate au fost însoţite de pâinea coaptă în ţest de doamna Florica de la Scărişoara.
