FOTO. Meşteşugul încondeierii ouălor de Paște demonstrat, la Slatina, de meşterii populari de pe Valea Olteţului

Meşterii populari încondeietori de ouă de pe Valea Olteţului şi o parte dintre ucenicii lor au desfăşurat, joi, la Colegiul Tehnic „Alexe Marin” Slatina, o demonstraţie a meşteşugului lor, în cadrul unei eveniment organizat de Centrul pentru Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Olt,

Meşterii populari Petre Ciobanu de la Călui şi Daniela Voicu de la Balş, însoţiţi de ucenicii lor, Georgiana Adriana Năstasie, Mihaela Turcitu şi Cristian Nicolăescu, au făcut demonstraţii de încondeiat ouă, dar şi au expus ouă încondeiate cu frumoasele modele de Valea Olteţului, cele care au fost premiate, alături de măiestria realizatorilor, mai mulţi ani la rând, la cel mai mare festival de profil din România, Festivalul Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti, judeţul Suceava, şi în cadrul concursului ce se desfăşoară acolo intitulat „Tradiţie - valoare sacră”.

„Povestea acestor modele de încondeiat ouăle de Paște, în judeţul Olt, se regăseşte în trecutul comunelor Oboga şi Călui. Aceste modele sunt de fapt nişte desene simbolice care se regăsesc pe ceramica de Oboga. În ceea ce priveşte cele zece desene simbolice, avem rugămintea de la fostul meşter mare Tudor Diaconeasa să nu le abandonăm, chiar le-am permis copiilor să facă şi alte modele, să creeze şi ei modelele lor. Cele zece modele sunt respectate aşa cum au fost învăţate de la bunicii şi străbunicii lui nea Tudor Diaconeasa. Cele mai folosite modele sunt următoarele. Floarea de mărgăritar – ţăranul se întreabă, atunci când înfloreşte floarea de mărgăritar, dacă a plantat sămânţa în pământ. Dacă nu a făcut acest lucru, înseamnă că a întârziat şi n-o să aibă hrană pentru tot anul. Alt model ar fi peştele, care înseamnă hrana simplă a ţăranului care nu putea să care la câmp oala cu ciorbă şi lua hrana cea mai uşor de transportat. Frunza de jugastru, un alt model reprezentativ şi pe ceramica de Oboga, înseamnă lemnul din care se făcea jugul boilor. Pânza de păianjen – tradiţia populară spune că, în perioada când s-a născut Iisus Christos, păianjenul a făcut o pânză deasă, deasupra lui, să-l apere de alte insecte. Ar mai fi şi pana de păun, care reprezintă diferenţa dintre ţăran şi boier. Fierul plugului, un alt simbol, unealta cu care ţăranul îşi pregătea terenul agricol”, a declarat meşterul popular Petre Ciobanu.

Acesta a explicat că, pentru a prinde acest meşteşug, este nevoie, printre altele, de răbdare, voinţă şi talent.

„Acum am mai puţini ucenici pentru că sunt pensionar, dar cât am funcţionat ca învăţător, am avut şi câte o clasă de zece-douăzeci de copii şi vă mărturisesc că din aceştia rămâneau unul sau doi. Acest meşteşug, ca şi altele, necesită foarte multă răbdare, voinţă şi un pic de talent”,
a mai spus meşterul.

Evenimentul de joi a fost organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Olt, în parteneriat cu Colegiul Tehnic „Alexe Marin” Slatina.

„Este cea de a patra ediţie a acestui eveniment. De fiecare dată încercăm să organizăm în altă locaţie pentru ca publicul căruia ne adresăm să se îndrăgostească, poate, de meseria respectivă. Este o tradiţie de pe Valea Olteţului şi nu ştiu dacă se poate face şi în altă parte. Eu susţin că există în gena oamenilor care locuiesc în anumite zone un meşteşug care se practică în acea zonă şi de aceea încercăm să aducem la Slatina, de această dată, pentru că majoritatea copiilor sunt din mediul rural şi noi încercăm să aducem meşteşugurile, care se practicau altă dată, aici, sub nasul lor, sub mâna lor, pentru ca văzându-le şi observându-le, să se îndrăgostească de ele şi să le practice. Un ucenic dacă găsim, pe lună, avem 12 ucenici pe an. Iată că acolo, la Balş şi la Călui, Daniela Voicu şi Petre Ciobanu fac un lucru extraordinar pentru că ei mereu descoperă noi copii care sunt îndrăgostiţi de acest meşteşug şi îl practică cu succes, obţinând rezultate remarcabile chiar la festivaluri şi concursuri de gen importante”, a declarat Valeru Ciurea, consultant artistic în cadrul CJCPCT Olt.