FOTO. Sute de slătineni au sfidat ploaia şi au participat la parada militară de Ziua Naţională

Sute de slătineni, printre care şi mai mulţi copii, au participat, vineri dimineaţă, la manifestările organizate în centrul oraşului, de Ziua Naţională, în ciuda ploii care a căzut fără oprire.

Evenimentul a debutat cu intonarea Imnului Naţional, urmată de transmiterea unor mesaje privind însemnătatea zilei, după care oficialităţile, reprezentanţii principalelor instituţii din judeţ şi cei ai partidelor politice au depus coroane cu flori la statuia domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Printre cei prezenţi la manifestare s-au numărat prefectul Silviu Neacşu, preşedintele CJ Olt, Marius Oprescu, primarul Emil Moţ şi viceprimarul Gigi Vîlceleanu, dar şi reprezentanţi ai bazei NATO de la Deveselu, căpitanul James Craycraft, comandant al părţii americane a bazei, şi comandorul Răzvan Brătulescu, ofiţerul superior pentru partea armatei române. Aceştia din urmă au fost însoţiţi de un detaşament de puşcaşi marini.

Reprezentanţii Primăriei Slatina au împărţit participanţilor 2.000 de steguleţe tricolore, tot atâtea cocarde şi 400 de fulare tricolore.

Cel mai aşteptat moment al manifestărilor a fost parada militară. Pe lângă militari, jandarmi, poliţişti şi pompieri, cei prezenţi au putut vedea şi trei TAB-uri ale Armatei Române, dar şi autospecialele de intervenţie ale ISU.

Ziua națională a României a fost, între anii 1866-1947, ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2.

1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, datã la care Marea Adunare de la Alba-Iulia voteaza unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat naţional. Cu toate acestea, primul pas a fost făcut, de fapt, între 21 noiembrie-4 decembrie 1918. Când Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Apoi, la 24 ianuarie se adoptă declaraţia de Independenţă.

Adunarea Naţională de la Alba Iulie a adoptat o rezoluţie în care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre”.

Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de cãtre regele Ferdinand, fiind votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919.