Într-o perioadă în care, din păcate, predomină falsa cultură, Muzeul Judeţean vine cu o expoziţie excepţională. Vechiul port popular este readus în atenţia iubitorilor de tradiţii, în cadrul expoziţiei temporare „Patrimoniul cultural din zonele etnografice Olt şi Romanaţi”.
„Consider că este oportun să numim premieră expoziţională acest eveniment, pentru că se găsesc reunite piese care, de-a lungul timpului, au fost achiziţionate disparat, piese de port popular de sărbătoare, care era purtat în anotimpul rece. Aceste piese sunt unice nu numai la nivel de judeţ sau regiune, ci la nivel naţional. Piesele de rezistenţă ale acestei expoziţii aş putea spune că sunt cele două şube roşii, ipingeaua şi cojocul de nuntă bărbătesc. Nici celelalte piese nu sunt mai puţin valoroase. Toate acestea nu au fost niciodată expuse, pentru că aşa au stat lucrurile. Secţia de Etnografie nu s-a bucurat niciodată de un spaţiu al ei de expunere, de etalare. Nici jos, când muzeul îşi avea sediul pe strada Ionaşcu, în Casa Deleanu, nici acum. Sperăm ca pe vremea acesta, la anul, să putem veni în faţa publicului vizitator cu o expoziţie de bază a Secţiei de Etnografie, planurile sunt curajoase, ne dorim să realizăm multe”, a declarat Claudia Balaş, şefa Secţiei de Etnografie, din cadrul Muzeului Judeţean Olt.
Peste 120 de piese pot fi admirate în cadrul expoziţiei, ce poate fi vizitată până pe 30 aprilie.
„Expoziţia de astăzi vine să aducă la un loc piese disparate de port popular de sărbătoare, care au fost oarecum, prin achiziţie, smulse din lumea lor simbolică şi spirituală. Noi ne-am dorit să reconstituim acea lume. De fiecare dată când realizez o expoziţie, mă gândesc la declajul acesta dintre «atunci» şi «acum», acest decalaj al vieţii cotidiene. Şi îmi doresc ca fiecare sală a unei expoziţii să fie un acum creat din ceva de altundeva, de atunci, dar mereu prezent”, spune Claudia Balaş.
Cele mai valoroase obiecte vestimentare expuse sunt cojoacele de ceremonie, două cojoace femieşti şi unul bărbătesc, de nuntă. Din păcate, în patrimoniul judeţului Olt nu se află şi un cojoc femeiesc de nuntă.
„Avem două cojoace ceremoniale, care se foloseau la nuntă. De ce vorbim despre cojoace de sărbătoare şi cojoace ceremoniale. Cele de sărbătoare erau îmbrăcate în fiecare duminică la biserică, la Crăciun. Cojoacele ceremoniale erau comandate de naşi, de fraţi, cumnaţi, în cadrul ceremonialului de nuntă, atunci când se mergea în peţit. Chiar dacă era anotimpul rece, se oficiau căsătorii înaintea postului, ca şi acum. Un alt cojoc ceremonial este cel bărbătesc de nuntă. Toate acestea au o vechime de aproximativ 200 de ani şi se află într-o stare foarte bună de conservare”, a mai declarat şefa Secţiei de Etnografie.
Patrimoniul etografic al Muzeului Judeţean este unul de talie naţională. Nici măcar Muzeulu Satului nu se poate compara cu ceea ce exită la Slatina, pe anumite categorii de obiecte. Toate aceste piese au fost achiziţionate, niciunul nu a fost donat.
„Achiziţiile pentru constituirea acestui patrimoniu etnografic al Muzeului Judeţean Olt au început în anii 1957-1958. pe vremea aceea era constituită o echipă de muzeografi, cercetători, de la Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», care voia să achiziţioneze piese pentru a-şi constitui propriul patrimoniu. Au venit, au apelat la muzeografii de la acea vreme şi au făcut deplasările în teren. De atunci s-au tot făcut achiziţii. Ceea ce avem expus astăzi a fost achiziţionat, cu excepţia cojocului de Vădastra, până în anul 1980. Nimic nu este donat”, a precizat Claudia Balaş.
La evenimentul de joi a participat şi rapsodul Ion Creţeanu. Iubitor de frumos, maestul, îmbrăcat într-o frumoasă ipingea romănăţeană, a interpretat la cobză vechi melodii româneşti.
