La trei ani, Cătălina Stan s-a împotmolit la stadiul de gângurit

În judeţul Olt trăiesc în jur de 150 de copii care suferă de autism, potrivit evidenţelor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Olt. Numărul este în realitate mult mai mare, spun specialiştii, dar mulţi părinţi refuză să recunoască boala cu care se confruntă copiii lor şi nu acceptă sub nicio formă un certificat de handicap.

Cătălina Tatiana Stan s-a născut pe 27 martie 2009 în Slatina. Văzând lipsa de interacţiune a fiicei lor cu mediul înconjurător, părinţii s-au hotărât spre sfârşitul lui 2010 să meargă cu ea la medic. Diagnosticul a fost retard psihomotor cu tulburări de spectru autist, vârsta psihologică a copilului fiind de opt-nouă luni.


„Până pe la un an şi două luni s-a dezvoltat oarecum normal, dar apoi a început să nu mai doarmă, să repete aceleaşi activităţi, nu-i plăcea schimbarea, se juca doar cu anumite jucării, băga orice în gură, nu răspundea când o strigam. Adormea numai legănată pe picioare, iar după ce adormea, dacă încercam să o punem pe pat făcea adevărate crize de plâns. Lucrul acesta se întâmpla de pe la orele 22.00 până pe la 05.00 dimineaţa când în final adormea pentru că era prea obosită. Se trezea din somn plângând şi nu reuşeam să o calmăm cu nimic, plângea când mergeam la cineva în vizită, când intram în supermarket, când urcam în maşină. Am început să caut pe internet, să scriu simptomele şi majoritatea căutărilor duceau spre această boală, spre autism. A urmat o perioadă de negare, nu voiam să cred, nu voiam să accept, mai ales că nu aveam antecedente în familie. În cele din urmă ne-am hotărât să trecem pe la medic. Am mers mai întâi în Slatina, unde i s-a pus diagnosticul de întârziere mentală cu elemente autiste. Apoi am mers la Bucureşti, unde au evitat să pună un diagnostic, au zis că e prea mică, are unele elemente, dar cel mai bine este să o ţinem sub observaţie”, povesteşte Florina-Alina Stan, mama Cătălinei.

„Nu am ascuns niciodată boala”


Mama Cătălinei s-a zbătut constant pentru a-i oferi fetiţei o copilărie fericită. Nu s-a ruşinat niciodată că fetiţa ei suferă de autism, nu s-a gândit nici măcar o secundă să o lase în grija statului, ci a căutat noi şi noi terapii şi a luptat cu toţi şi toate pentru binele copilului său.

 

„Nu am ascuns niciodată boala, dimpotrivă, am considerat că prin acceptarea ei şi prin promovarea cazului Cătălinei avem de câştigat. Nu poţi găsi remediu, nu poţi spera că boala se va ameliora de la sine dacă o ascunzi, ca părinte fac tot ce îmi stă în putinţă pentru ea. În schimb, mă tem că va avea probleme în colectivitate. Ea nu fuge de copii, nu se joacă cu ei. Acum ne gândeam să o înscriem la grădiniţă, pentru că e bine să interacţioneze cu ceilalţi copii, dar mi-e teamă că vom avea probleme, că nu va fi acceptată”, mai spune femeia. 

La trei ani, Cătălina nu pronunţă niciun cuvânt


De la doi ani, Cătălina a început un program intens de terapie, atât în familie, cât şi în cadrul Asociaţiei Nagual.

 

„Eu am lucrat ca asistentă medicală la spital, pe Drăgăneşti. De la şefa mea am aflat în 2011 de Asociaţia Nagual, unde sunt specialişti ce lucrează cu copiii cu autism. Am luat legătura cu ei şi am început să mergem acolo din ce în ce mai des. Acum, la un an de la prima şedinţă de terapie, pot spune că se văd rezultate. Când am început terapia la Nagual, în urma evaluării de la psiholog avea vârsta mentală de şapte luni, în decembrie 2011 ajunsese la un an şi cinci luni. Problema este că de atunci ne-am împotmolit puţin, încă nu am găsit metoda prin care să poată învăţa obiectele, mai sunt ceva probleme şi cu atenţia, nu pronunţă niciun cuvânt, iar pe limbaj este încă la stadiul de gângurit. Toate acestea se pot schimba dacă va beneficia de mai multe ore de terapie, singurele care o pot ajuta să facă progrese”, explică Florina-Alina Stan.


În iulie 2011, Asociaţia Nagual a demarat lucrările de construcţie şi amenajare a unui centru complex în cadrul căruia vor fi tratate anual în jur de 500 de persoane care suferă de diverse boli mintale.

 

Un element inovator pe care îl va aduce acest proiect este faptul că în cadrul centrului va funcţiona o grădiniţă privată care se va adresa atât copiilor cu autism, care sunt acceptaţi mai greu în grădiniţele obişnuite, dar la care se vor putea înscrie şi copii fără probleme.