Slatina de Altădată

2012-05-02, 17:57:52

Marin S. Andreian, fondatorul primei biblioteci publice din Slatina

În galeria filantropilor de seamă din judeţul Olt se înscrie, la loc de frunte, Marin S. Andreian, un cadru didactic care şi-a donat casa şi întreaga colecţie de cărţi Primăriei Slatina, punând astfel bazele primei biblioteci publice din localitate. În plus, Andreian s-a remarcat pe parcursul vieţii ca un bun profesor, autor de manuale şcolare, activitatea sa profesională fiind răsplătită de regalitate cu medalia „Răsplata Muncii”.

În urmă cu 160 de ani, spre sfârşitul lunii februarie, se năştea în Slatina, pe Uliţa Mare (actuala stradă Lipscani - n. red.) institutorul Marin S. Andreian. După ce în perioada 1860-1863 a urmat cursurile primare la şcoala „Ionaşcu” din localitatea natală, Andreian şi-a continuat cursurile gimnaziale şi liceale în Bucureşti, absolvind în 1872 cu titlul de „institutor”.

 

„După finalizarea studiilor este repartizat în învăţământul primar. Între 20 februarie 1878 şi 28 februarie 1879 a funcţionat ca institutor provizoriu la Şcoala primară numărul 1 de băieţi din oraşul Ismail - Basarabia şi în aceeaşi calitate, între 28 februarie 1879 până în 1881 la Şcoala numărul 1 de băieţi din oraşul Vaslui. Din anul 1881 până la pensionare, adică timp de 32 de ani, a funcţionat la şcoli diferite din oraşul Piteşti. Peste 30 de ani a fost institutor şi director la Şcoala primară numărul 2 de băieţi din Piteşti, unde s-a remarcat în mod deosebit pe tărâmul profesional ca un bun gospodar al bazei materiale a şcolii”, nota Gheorghe Mihai în volumul „Personalităţi slătinene”.

După faptă şi răsplată


Activitatea sa ca profesor a fost completată cu succes de cea de autor de manuale şcolare. Astfel, timp de treisprezece ani, Marin S. Andreian a contribuit la dezvoltarea învăţământului românesc cu peste zece manuale de: istorie, aritmetică, dar şi de şah.


„Ca o recunoaştere a muncii de o viaţă, prin decretul Regal nr. 1331/1913, i se atribuia medalia «Răsplata Muncii» clasa I, după ce în 1899 o obţinuse pe cea de clasa a II-a, cu motivaţia «pentru serviciile deosebite ce a adus învăţământului, realizând o şcoală, un muzeu şcolar, premii şcolare, o bogată bază didactică»”, mai spune Gheorghe Mihai.

Testamentul şi punerea sa în aplicare


Întrucât n-a avut copii, Marin Andreian şi-a împărţit averea între rude: soţia Zoe şi doi nepoţi, cărora le-a lăsat proprietăţile şi terenurile pe care le stăpânea în judeţul Muscel şi Primăria Slatina, căreia i-a donat casele şi biblioteca personală din judeţul Olt, cu condiţia ca în localitate să fie înfiinţată o instituţie culturală sau de învăţământ.


„Subsemnatul Marin S. Andreian, proprietar şi fost institutor domiciliat în Piteşti, fiind în vârstă înaintată şi bolnav, însă în deplinătatea facultăţilor mintale, voind a regula cum are a se stăpâni averea mea după încetarea mea din viaţă, în libera mea voinţă şi nesilit de nimeni dispun cele ce urmează: Leg şi las Primăriei comunei Slatina casele mele din Slatina pentru a instala o şcoală sau o bibliotecă. Biblioteca mea cu toate cărţile mele le va stăpâni cât va trăi soţia mea, iar după moartea ei o va lua în posesiune Primăria comunei Slatina, pentru uzul şcolii ce se va înfiinţa în clasele ce i-au legat. Acest testament s-a scris sub dicteul meu de către domnul avocat A. Fostiropol din Piteşti, astăzi, 21 iunie 1913”, hotăra filantropul.


Biblioteca judeţeană, între ieri şi azi


Dorinţa filantropului de a transforma casa sa cu patru camere de pe strada Lipscani într-o bibliotecă dotată cu cele 2.000 de volume lăsate special cu această destinaţie a fost pusă în aplicare mult mai târziu, în 1931. Prin dispoziţia Prefecturii Judeţului Olt din 25 octombrie 1931 se inaugurează Biblioteca publică din oraşul Slatina, acesta fiind actul de înfiinţare a primei biblioteci publice în sensul modern al cuvântului. Instituţia funcţiona cu un bibliotecar şi s-a numit Biblioteca comunală „M.S. Andreian”. După cel de-al Doilea Război Mondial şi preluarea puterii de către comunişti, în anul 1950, biblioteca a trecut de la stat.


„Între 1951 şi 1968, instituţia culturală primeşte denumirea de Biblioteca Raională Slatina. În urma reorganizării teritoriale administrative, din 1968, biblioteca redevine orăşenească, dându-i-se rang de Biblioteca Judeţeană începând cu anul 1975. Creşterea numărului de volume a fost relativ lent, ajungând în decembrie 1989 la circa 100.000 de unităţi de bibliotecă. Prin Hotărârea nr. 24/22 decembrie 1992 a Consiliului Judeţean Olt, numele Bibliotecii Judeţene Olt îi este atribuit numele «Ion Minulescu». Un an mai târziu, Biblioteca Judeţeană se mută din partea de jos a oraşului în actualul sediu din bulevardul Alexandru Ioan Cuza numărul 3B, iar între 1999 şi 2005 trece printr-un amplu proces de modernizare: extinderea de noi spaţii şi o nouă faţadă”, a precizat Paul Matiu, directorul Bibliotecii Judeţene „Ion Minulescu” Olt.

 

În prezent, fondul gestionat şi pus în valoare de serviciile instituţiei se ridică la aproape 300.000 de unităţi de bibliotecă, sub formă de cărţi, publicaţii periodice, presă, documente audio-video, CD-Rom-uri, manuale pentru bibliografia şcolară şi studiul limbilor străine, care sunt împărţite pe mai multe secţii: secţia copii „Mihaela Dumitrescu”, secţia împrumut beletristică, secţia împrumut carte de specialitate, secţia de limbi străine, secţia de engleză, secţia audio-video „Dinu Lipatti”, sală de lectură, sală de lectură periodice, fond documentar.

Comentarii

Redacţia

2012-05-02 17:57:52

Conținutul website-ului www.gazetanoua.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea Gazeta Nouă. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa office@gazetanoua.ro

loading...