Interviu

2016-07-13, 15:13:57

Marius Oprescu: „Una dintre priorităţile mandatului meu este să aducem Spitalul de Urgenţă Slatina la standarde europene, pe toate secţiile”

Marius Oprescu, noul preşedinte al Consiliului Judeţean Olt a vorbit, într-un inteviu acordat Gazeta Nouă, despre priorităţile mandatului său, începând cu infrastructura rutieră, serviciile de utilitate publică şi terminând cu modernizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina. Oprescu şi-a fixat ca obiectiv pentru următorii patru ani modernizarea tuturor secţiilor unităţii spitaliceşti.

Sunteţi într-o nouă postură, cea de preşedinte al CJ Olt, după ce timp de patru ani aţi fost vicepreşedinte. Cât contează experienţa acumulată în cei patru ani în exercitarea noii funcţii?
Bineînţeles, contează foarte mult. Practic, eu n-am avut nicio zi în care să fi trebuit să mă adaptez acestei funcţii şi am luat lucrurile din mers pentru că, fiind patru ani vicepreşedinte al consiliului judeţean, am ştiut exact ce am de făcut şi am ştiut să continui activitatea începută încă din primii patru ani.

Fostul preşedinte Paul Stănescu spunea că, încă din timpul mandatului său, vă delegase anumite atribuţii. A contat şi asta?
Da. După preluarea mandatului de vicepreşedinte, o parte din atribuţiile preşedintelui consiliului judeţean mi-au fost delegate şi acest lucru a contat la experienţa pe care am acumulat-o. Practic, pe anumite domenii de activitate din consiliul judeţean, am făcut munca de preşedinte şi atunci, bineînţeles, a contat acest lucru şi, în momentul de faţă, ştiu exact ce am de făcut ca să duc mai departe această activitate.

Care ar fi principalele obiective ale mandatului dumneavoastră?
Aşa cum a fost şi în mandatele trecute ale echipei din care am făcut parte şi eu, atragerea de fonduri europene reprezintă unul dintre principalele obiective pe care le avem. Suntem în exerciţiul bugetar european numărul doi, la început, iar până în acest moment nu s-au deschis prea multe axe. Judeţul Olt are nevoie de o infuzie serioasă de capital în infrastructură şi acest lucru nu se poate realiza decât prin fonduri europene.

Detaliaţi ce presupun proiectele pe termen scurt, mediu şi lung.

Cred că întreaga infrastructură de la nivelul judeţului Olt trebuie pusă la punct. Dacă la drumuri, investiţiile se văd mai greu, cred că în sănătate aceste investiţii se văd foarte repede. Pe lângă atragerea fondurilor europene, una dintre priorităţile mandatului meu este să aducem Spitalul de Urgenţă Slatina la standarde europene, pe toate secţiile. Am început cu Unitatea de Primire Urgenţe, care în prezent poate concura cu orice altă unitate de acest tip din sudul ţării, cel puţin. În prezent, este în derulare proiectul de reabilitare şi modernizare a secţiilor Neonatologie şi Pediatrie, în cadrul căruia va lua naştere Terapia Intensivă pentru nou-născuţi, vitală pentru prematuri. De asemenea, spitalul a fost dotat cu aparatură medicală de ultimă generaţie, RMN-ul fiind una dintre cele mai importante componente ce îi lipsea Spitalului Slatina. De asemenea, a fost achiziţionat şi un litotritor, care fragmentează calculii renali printr-o procedură minim invazivă. Aparatul este singurul, din regiune, aflat în dotarea unei unităţi spitaliceşti de stat. În toamna acestui an, proiectul privind reabilitarea şi recompartimentarea Blocului Central al Spitalului Judeţean va fi scos la licitaţie, după obţinerea tuturor avizelor ISU. Va fi prima intervenţie de anvergură, anterior făcându-se doar cosmetizări punctuale pe cele cinci etaje ale celei mai mari structuri din cadrul spitalului.

Interacţionaţi cu primarii din judeţ, cu problemele lor. Având în vedere că PSD, partidul pe care îl reprezentaţi fiind şi în conducere, are 95 de primării, cum poate Consiliul Judeţean să ajute primarii în accesarea de fonduri europene?

În calitatea de preşedinte de consiliul judeţean nu voi face nicio diferenţă între cele 95 de primării pe care PSD le-a câştigat şi celelalte primării. Consiliul Judeţean Olt va acorda tot sprijinul prin Serviciu de Dezvoltare Regională pe care îl are la dispoziţie, prin consultanţa pe care acest serviciu o are şi expertiza căpătată. Acest Serviciu de Dezvoltare Regională a încheiat un exerciţiu bugetar european cu succes, accesând fonduri europene, practic, pe toate axele pe care CJ putea să acceseze. Le stă la dispoziţie tuturor primarilor din judeţul Olt. De asemenea, cum a fost cazul oraşului Corabia, unde am fost şi parteneri în anumite proiecte ca să putem să susţinem cofinanţarea pentru proiectele respective, le stăm la dispoziţie tuturor localităţilor, acolo unde nu se descurcă singuri şi este nevoie şi de ajutorul nostru, indiferent de culoarea politică a primarului.

Vorbeaţi mai devreme de problema infrastructurii la nivelul judeţului. Câţi kilometri de drum judeţean mai sunt nemodernizaţi în Olt?
Consiliului Judeţean Olt mai are aproximativ 200 de kilometri nemodernizaţi. O parte din aceste drumuri este prinsă, în momentul de faţă, pe Planul Naţional de Dezvoltare Locală, aprobat prin OUG 28, singurul proiect guvernamental de investiţii în infrastructură care mai funcţionează. Aici avem cinci tronsoane de drum. Alte patru tronsoane de drum sunt în faza de licitaţie cu finanţare obţinută tot pe OUG 28. Restul drumurilor încercăm să-l prindem pe fonduri europene în exerciţiul bugetar numărul doi, o parte pe Programul Operaţional Regional, o parte pe Programul Transfrontalier România-Bulgaria, iar o altă parte pe Strategia Dunării - SUERD.

Până în 2020, credeţi că toată reţeaua de drumuri va fi acoperită?
Nu depinde doar de mine. Încercăm ca majoritatea investiţiilor să fie făcută pe fonduri europene, pentru că înseamnă foarte mulţi bani, iar bugetul judeţului nu permite astfel de investiţii. În acest moment, alte programe guvernamentale, în afară de Ordonanţa 28, nu sunt. În funcţie de cum se vor deschide aceste axe şi cât de repede se vor mişca Guvernul României şi Ministerul Fondurilor Europene, noi suntem pregătiţi. Avem studiile de fezabilitate făcute, proiectări, studii, cărţi funciare, ridicări topo, astfel încât imediat să depunem aceste proiecte pentru că, aşa cum bine ştiţi, pe fonduri europene, criteriul este primul venit, primul servit. Dacă nu ne mişcăm foarte repede, chiar dacă proiectele sunt eligibile, riscăm ca ele să nu prindă finanţare.

O altă problemă, în general a României, priveşte sistemele de alimentare cu apă şi canalizare. Care ar fi obiectivul consiliului judeţean pe această componentă?

În ceea ce priveşte aceste sisteme, CJ Olt este acţionar şi fondator al Companiei de Apă Olt şi al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Oltul”, care este în spatele CAO. Prin Compania de Apă şi în exerciţiul bugetar numărul doi s-au accesat 128 de milioane de euro, bani care vor fi pentru dezvoltarea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi a staţiilor de epurare, în tot judeţul. Sunt prinse o serie de localităţi. În acest moment, studiile de fezabilitate şi caietele de sarcini au fost realizate, urmând ca în urma aprobării Comisiei Europene, acestea să fie şi ridicate în SEAP şi să se treacă la licitaţie. Practic, pe Compania de Apă Olt, în localităţi care s-au încadrat şi au fost prinse în acel proiect, de la începutul anului viitor, putem spune că se pot deschide şantierele pentru introducerea acelor reţele de apă şi canal. Localităţile mai au la dispoziţie Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, care este tot pe fonduri europene - Măsurile 7.2 şi 7.4. De asemenea, rămâne valabil Programul Naţional de Dezvoltare Locală, aprobat prin OUG 28. Cred că şi pentru Guvernul României ar trebui să fie o prioritate acest lucru, având în vedere că există o convenţie cu Comisia Europeană şi, începând din anul 2016, riscăm plata unor penalizări dacă nu avem apă în toate localităţile iar, din 2018, riscăm să plătim penalităţi dacă nu avem canalizare în toate localităţile. Noi venim în sprijinul localităţilor cu asistenţă tehnică atât pe scrierea proiectelor, dar şi cu consultanţă, iar acolo unde este cazul pentru plata cofinanţărilor la acele proiecte, astfel încât toate primăriile din judeţ să poată accesa fonduri pe orice formă pe care o aleg. Suntem alături de ei astfel încât toate localităţi să aibă, până în 2020, apă şi canal.

Urmează o campanie electorală pentru alegerile parlamentare. Ce le veţi spune oamenilor pentru a vota PSD, astfel încât să obţineţi o majoritate parlamentară care să permită impunerea guvernului?

Modul în care Partidul Social Democrat îşi va face campanie şi la parlamentare va fi acelaşi ca de fiecare dată. În primul rând, o campanie nu se duce doar în acea lună, ci imediat după ce ai câştigat un rând de alegeri. În cazul nostru, imediat după alegerile locale, am început această campanie prin modul nostru de acţiune şi implicare în viaţa comunităţilor din care facem parte. Nu cred că reuşeşti, într-o lună, să le câştigi încrederea oamenilor. Rezultatele pe care PSD Olt le obţine sunt rodul unei munci de echipă de-a lungul a multor ani. Iată că, la alegerile locale, pentru prima dată de la Revoluţie până în prezent, PSD a obţinut majoritate în consiliul judeţean, singur, de 55 la sută vot direct şi, prin redistribuire, 58 la sută. Şi la Slatina am obţinut majoritate, singuri, printr-un vot direct de 44%. Acest lucru arată că, în ciuda tuturor „defecţiunilor” pe care le-am avut şi noi - că nimeni nu e perfect, o organizaţie e formată din oameni şi mai sunt şi oameni care mai greşesc - am demonstrat că ne ţinem de cuvânt, am fost alături de oameni, am ştiut să le explicăm lucrurile bune pe care le-am făcut şi am ştiut să ne aplecăm asupra nevoilor lor şi să le cuprindem în programul nostru de viitor. Acest lucru a dus de fiecare dată la aceste rezultate.

Nu o să vă întreb cine se va regăsi pe lista pentru parlamentare. În schimb, vă întreb care sunt criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un viitor candidat, un viitor parlamentar PSD, mai ales aici, la Olt? Ştim că se va schimba, faţă de 2012, modul în care vor fi aleşi parlamentarii.
Este complicat să vorbim de lista pentru Parlament pentru că este primul an în care se revine la votul pe listă, după două mandate în care a fost vot uninominal. Este un subiect sensibil şi cred că este cam devreme. Cu toate acestea, câteva criterii aş putea să enumer. În primul rând, aşa cum spunea şi preşedintele PSD Olt, domnul Paul Stănescu, cei care se vor regăsi pe lista pentru Parlament vor fi olteni. Organizaţia Olt, în ultimele rânduri de alegeri, n-a terminat niciodată mai jos de locul trei. Nu este corect şi nu cred că cineva îşi va permite ca unei organizaţii, care a avut rezultate de fiecare dată şi a fost pe podium, să vină şi să-i impună oameni de la Bucureşti. Cu siguranţă, toţi candidaţii la parlamentare vor fi olteni de-ai noştri, oameni plecaţi din rândul nostru, pe care PSD îi va susţine pe liste. În al doilea rând, trebuie fie oameni integri, oameni serioşi şi să aibă sprijinul comunităţilor din care provin. Nu poţi să pui pe listă un om care nu are voturi în spate şi nu-l recunoaşte nimeni ca un reprezentant al comunităţii respective. În al treilea rând, trebuie să fie recunoscut şi în cadrul partidului, pentru că nu poţi să vii cu nişte oameni care nu au susţinerea militanţilor, a membrilor de partid, a organizaţiilor. Altfel, ei ar fi blamaţi de către membrii de partid cu privire la ajungerea pe liste. Cred că acestea sunt câteva dintre criteriile de bază pentru a accede pe lista de parlamentari a PSD.
 
 

Comentarii

Redacţia

2016-07-13 15:13:57

Conținutul website-ului www.gazetanoua.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea Gazeta Nouă. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa office@gazetanoua.ro