Personalităţi oltene

2014-04-02, 16:54:54

Mihail Drumeş, scriitorul care a pus Balşul pe harta romancierilor apreciaţi la nivel internaţional

Născut în localitatea macedoneană Ohrid, la 26 noiembrie 1901, scriitorul Mihail Drumeş, unul dintre cei mai îndrăgiţi romancieri ai perioadei interbelice, a învăţat primii paşi în viaţă în Balş, într-o casă care există şi astăzi. Dramaturgul, romancierul, nuvelistul şi realizatorul de proză scurtă a devenit membru al Societăţii Scriitorilor Români în anul 1927 şi s-a remarcat prin numeroase opere care astăzi se regăsesc în orice bibliotecă de liceu, orăşenească sau judeţeană din ţară. Familia sa s-a stabilit în Balş în anul 1904, pe când acesta avea trei ani.

Cele 17 pseudonime pe care Drumeş le-a purtat au îngreunat urmărirea referinţelor şi comentariilor care-l privesc, însă este cunoscut faptul că în epoca sa a fost unul dintre cei mai îndrăgiţi romancieri, cu zeci de mii de exemplare de carte tipărite. Dar, multe dintre scrierile acestuia nu au fost încă tipărite. Operele sale au trecut graniţele ţării noastre, fiind traduse în mai multe limbi printre care franceză, rusă, maghiară, cehă, germană sau turcă. Puţini ştiu că numele de familie Drumeş este tot un pseudonim al scriitorului, care se numea Dumitrescu, după tată, cel care-şi schimbase la rândul lui numele din Dimitrie. Părinţii lui Drumeş au fost muncitori modeşti, iar pe lângă cel care avea să devină un renumit scriitor au mai avut alţi cinci fii.

 

Aflăm din lucrarea „Mihail Drumeş-Viaţa şi Opera”, scrisă de Mihai Gheorghe, şi publicată în anul 2001, de către editura „Scribul” a lui Ioan Smedescu din Slatina că „… la 1 august 1915, Mihail Drumeş va scoate, la Balş, cu modestele fonduri avansate de tatăl său, revista «Licăriri», primul număr cuprinzând 16 pagini tipărite cu acurateţe şi cu un sumar destul de variat, în care el nu participă cu scrieri. Revista va fi expediată în 14 oraşe din ţară. Revista «Licăriri», apărută cu regularitate până la iulie 1916, evidenţiază nu numai remarcabilul talent organizatoric al unui şcolar care se luptă cu greutăţile muncii editoriale, alergând neobosit între Craiova, Caracal şi Balş, dar şi ascensiunea şi cristalizarea vocaţiei sale scriitoriceşti”. 

 

Drumeş a debutat ca scriitor de proză în anul 1916, pe când era elev, an în care a publicat proză în revista „Licăriri”.  Printre pseudonimele pe care şi le-a atribuit Mihail Drumeş se numără Constantin Bogdan, Romulus Burghelea, Ion Coleşiu, Emil Dolfincanu, Dinu Gherghel, Moş Ene, Ilarie Magheru, Milly, Ilarie Novac, Tudor Petrian, Roman Grue, Teodor Simedrea, M. Dem. Veroneanu, Ilarie Zăvideanu sau Matei Zăvideanu. Au existat scrieri la care Drumeş s-a semnat cu numele său real, Mihail V. Dumitrescu sau cu Mihail Dumitrescu-Drumeş.

Şcolit în Balş, Caracal, Craiova şi Bucureşti

După terminarea gimnaziului în Balş, Drumeş a urmat cursurile Liceului „Ioniţă Asan” din Caracal şi Liceului Carol I din Craiova, unde a şi obţinut diploma de bacalaureat, în anul 1925. Şi-a continuat studiile la Universitatea Bucureşti, la Facultatea de Litere şi Filozofie, după care a activat ca profesor de liceu şi, ulterior, profesor universitar. A lucrat vreme de 12 ani la Ministerul Instrucţiunii, de unde a demisionat în anul 1937, pentru a avea mai mult timp pentru scrierea de opere literare.


„Între anii 1922-1924 a fost cronicar teatral la ziarul «Rampa», pentru Teatrul Naţional din Craiova, perioadă deosebit de rodnică pentru colectivul artistic al Naţionalului. După 1938 preia conducerea redacţiei editurii «Bucur Ciobanul» din Bucureşti, funcţie din care orientează activitatea editurii către literatura pentru copii şi tineret, aproape un deceniu, între 1938 şi 1948 când, în urma naţionalizării, pierde funcţia”, se arată în lucrarea „Monografia oraşului Balş”, realizată de profesoarele Paula Bănică, Luminiţa Vasile şi Adriana Buică şi publicată anul trecut.

Opere de valoare pentru literatura română

Activitatea literară a lui Mihail Drumeş este foarte bogată, însă, din păcate, nu toate operele sale au cunoscut lumina tiparului. Printre lucrările sale întâlnim volumul în proză „Capcana”, publicat în 1927, urmat de romanele „Cazul Magheru”, în 1930, care a apărut în 17 ediţii succesive. În 1936 a văzut lumina tiparului şi romanul „Invitaţia la vals”, un roman foarte apreciat, care s-a bucurat de un succes deplin.

 

Drept dovadă, acesta s-a găsit în rafturile librăriilor în permanenţă, una dintre ultimele publicări fiind cea din anul 2010, a editurii „Biblioteca pentru toţi”. Potrivit mai multor bălşeni, personajele din operă au fost inspirate din vecini ai acestuia, din Balş. Acest roman a fost produs în 34 de ediţii în acea vreme, timp de zece ani. Au urmat „Scrisoare de dragoste”, în 1938, „Elevul Dima dintr-a şaptea”, 1946, „Se revarsă apele”, 1962, iar mai târziu, „Arde Prahova”, în 1974. În materie de teatru, acesta s-a remarcat prin operele „O crimă pasională”, 1934, „Ioana D’Arc”, 1937, „Năluca”, 1939. A mai scris comediile „Calul de curse”, „Şcoala nevestelor”, „Liniştea satului”, toate trei în 1939. A scris şi patru volume pentru copii şi tineret: „Poveşti alese”, „Povestea după Andersen”, „Prinţul muzicii” şi „Ocolul pământului”.
Drumeş s-a stins din viaţă la 27 februarie 1982, în Bucureşti. În prezent, numele său îl poartă o stradă şi o şcoală gimnazială din Balş.

Comentarii

Redacţia

2014-04-02 16:54:54

Conținutul website-ului www.gazetanoua.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea Gazeta Nouă. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa office@gazetanoua.ro

loading...