Modelul „Olt” pentru managementul deşeurilor şi obstacolele din mentalitatea oltenilor

Știu că o să pară ca o odă adusă Consiliului Județean Olt, dar implementarea Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor poate fi luată ca un model pentru alte judeţe şi pentru ca Uniunea Europeană să nu activeze clauza de salvgardare împotriva României. Ştiu, suntem preocupaţi de Legile Justiţiei, de Dragnea, de Legea Pensiilor, de #rezist şi de nu ştiu mai care hashtag, dar la sfârşitul zilei, cel mai bine ar fi să nu rămânem îngropaţi de gunoaie.

În caz că nu ştie toată lumea, România se poate alege cu sancţiuni grave care pot merge până la blocarea finanţării unor proiecte sau chiar excluderea din UE, în caz că nu reuşeşte să implementeze în toate judeţele Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor. Judeţul Olt a reuşit să o facă, deşi proiectul s-a desfăşurat anevoios, fiind printre puţinele din regiune care au reuşit acest lucru.

Datele tehnice şi cele financiare arată în felul următor: Proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Olt” a fost implementat de Consiliul Judeţean (CJ) Olt cu finanţare prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu, având o valoare de 31.812.843 euro (130.544.001 lei), fără TVA, din care finanţarea nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională este de 23.060.887 euro (94.630.350 lei).

Depozitul ecologic de deşeuri de la Bălteni are o capacitate de 3.560.000 metri cubi. Este vorba despre prima celulă de depozitare a deşeurilor, care are o capacitate de 880.000 metri cubi şi o perioadă de funcţionare de 10 ani. Tot pe amplasamentul depozitului de la Bălteni s-a construit şi o staţie de sortare cu o capacitate totală de 29.000 tone pe an, o staţie de tratare levigat, un sistem de colectare a gazului, dar şi sistem de alimentare cu apă şi energie electrică, drumuri de acces şi alei interioare sau pavilionul administrativ.

În cadrul acestui proiect, fuseseră deja finalizate lucrările de construcţie a patru staţii de transfer în Caracal, Balş, Corabia, Scorniceşti, a 3.722 platforme de colectare a resturilor menajere şi a 1.975 platforme de colectarea a deşeurilor reciclabile, în cele 112 localităţi din judeţ. În curs de implementare se află şi lucrările de închidere a depozitelor urbane neconforme existente în localităţile Slatina, Drăgăneşti-Olt, Scorniceşti, Caracal, Corabia şi Balş.

Unde cred eu că mai este de muncă foarte mult? La mentalitatea oamenilor! O vecină de la ţară susţinea sus şi tare că nu va plăti ca să i se ia gunoiul din poartă, indiferent de sumă. „Nu mai bine îl arunc eu pe gârlă?”, încerca ea să mă convingă. Astfel de comportamente privind lipsa de interes pentru mediul înconjurător nu pot fi corectate altfel decât prin aplicarea de amenzi. Aici, un rol decisiv ar trebui să-l aibă primarii şi viceprimarii şi de aceea am mari dubii că se va şi întâmpla.