Rada Ilie spune că preţul de pornire pentru o ie autentică, lucrată manual, pleacă de la 5-600 lei, însă la Cezieni s-au vândut ii şi pentru preţul de 1.500 lei bucata.
„Ia românească este apreciată pe tot globul. Peste tot, când te îmbraci într-o ie românească, atragi atenţia. Mă deranjează cel mai mult că au început chinezii să lucreze şi să vândă în pieţele bucureştene ii care numai ii româneşti nu sunt. Acest lucru nu este un avantaj pentru noi, ci un dezavantaj. O parte din iile care sunt cusute la Cezieni sunt fie date nepoatelor, fiicelor, care poartă şi pe stradă. Dar cei care au posibilitate, pot să le valorifice şi în comerţ. Acesta ar fi un lucru extraordinar pentru că s-ar vinde în magazinele noastre adevărate ii româneşti, nu făcături. O ie lucrată manual ar putea ajunge şi la 5-600 de lei, pe puţin”, a declarat Rada Ilie.
Ea a reiterat faptul că acest meşteşug a fost transmis din generaţie în generaţie în ciuda unor condiţii nu tocmai prielnice.
„Gândiţi-vă că o iarnă întreagă, femeia respectivă lucra cu câte două, câte patru fire şi nu era deloc uşor. Acum este mai uşor că lucrăm la lumina electrică, dar înainte, când se lucra la lampa cu petrol era destul de greu. Şi totuşi, nu au renunţat. Noi trebuie să facem tot posibilul să nu renunţăm. Să transmitem cum putem acest meşteşug pe care l-am moştenit de mii de ani. Avem condiţii, avem materie primă”, a mai spus muzeograful.
Cea de-a XXXIV-a ediţie a Festivalului Național „Sărbătoarea Iilor”, proiect cultural dedicat Centenarului, desfăşurat sub genericul „ROMÂNIA 100”, a fost lansată oficial, luni, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la CJ Olt. Această ediție a sărbătorii este finanțată integral de către Guvernul României prin Ministerul Culturii și Identității Naționale și beneficiază de identitatea vizuală a European Year of Cultural Heritage EYCH 2018. Festivalul a primit 570.000 lei, cea mai mare sumă dintre proiectele din ţară.
La evenimentul de luni, au participat preşedintele CJ Olt, Marius Oprescu, primarul comunei Cezieni, Dan Guşatu, muzeograful Rada Ilie, dar şi Tudor Dănacu, cel care a reluat Sărbătoarea Iilor, în 1974.
Începută de inginerul Tudor Dănacu în anul 1974, după un obicei al Principesei Brâncoveanu care a premiat cele mai frumoase ii cusute de femeile din sat între anii 1920-1947, Sărbătorea Iilor de la Cezieni s-a constituit ca o formă de rezistență a frumosului și tradiției locale la tot ce însemna falsitate și kitsch.
