N-am auzit medici să se plângă de bani...

Ca un semnal de alarmă, pentru că sunt trimişi în luptă cu mâinile goale sau poate de teama îmbolnăvirii, mai mulţi medici, asistente şi infirmiere şi-au dat demisia în plină pandemie cu noul coronavirus. 

Cum se gândeşte statul să-i motiveze? Momindu-i cu un bonus de câteva sute de euro, drept spor de periculozitate. Nu spun că medicii nu merită bani mai mulţi, este clar că fără ei ne-am pierde întru totul speranţele că vom depăşi cu bine această mare încercare, însă ei au nevoie de altceva, de protecţie, să simtă că pot să-şi facă meseria în siguranţă. Fiind protejaţi, la rândul lor pot proteja pacienţii pe care-i îngrijesc. N-am auzit medici să ceară bani mai mulţi, în schimb i-am auzit cu toţii plângându-se de lipsa echipamentelor de protecţie, de modul în care îşi spală masca la finalul programului, pentru a o folosi în zilele grele ce vor urma, de mulţumirile repetate celor care le-au donat diverse materiale sanitare. 

Decât să promiţi bani, care ar putea declanşa nemulţumiri justificate în rândul celorlalte categorii de salvatori care se află în linia întâi de luptă, pentru că, nu-i aşa, şi pompierii, ambulanţierii sau alte categorii sunt expuse riscului, mai bine, tu, stat român, le-ai asigura echipamentele de care au nevoie pentru a-şi face meseria în condiţii de maximă siguranţă. 

Stimularea actualului medical, în vreme de pandemie, ar trebui făcută în primul rând prin echipamente. Când medicii vor avea tot ceea ce le este necesar pentru a lupta cu toate armele împotriva acestui inamic, ar fi justificat să se pună problema unor bonusuri suplimentare. Până atunci, important este ca ei să lucreze într-un mediu de maximă siguranţă. Şi nu doar pentru ei, ci pentru toţi cei care, din păcate, ajung pe patul de spital.