Personalităţi oltene

2014-03-05, 16:55:00

Nicolae Petrulian, bălşeanul care a pus bazele Şcolii Române de Inginerie Geologică şi Geofizică

„Nicolae Petrulian” este un nume cu care orice bălşean trebuie să se mândrească. Deşi autorităţile nu s-au „obosit” să-i promoveze activitatea de-a lungul vremii, bălşeanul Nicolae Petrulian (1902-1983) este un membru marcant al Academiei Române şi totodată unul dintre fondatorii Şcolii Române de Inginerie Geologică şi Geofizică.

Născut în anul 1902 în actualul cartier bălşean Româna, fost sat care aparţinea judeţului Romanaţi, într-o familie de preot, ca al treilea copil din 14 fraţi, Petrulian şi-a realizat studiile mai întâi în localitatea natală, după care, pe rând, la Liceul Militar „Dimitrie Sturdza” din Craiova, la Liceul „Petru şi Pavel” din Ploieşti, iar apoi la Secţiunea de Mine şi Metalurgie a Şcolii Politehnice Bucureşti. Ascensiunea acestuia a fost îngreunată în timpul Primului Război Mondial, când tatăl său a murit din cauza unei boli infecţioase epidemice. Bursier datorită rezultatelor sale foarte bune la învăţătură, Nicolae Petrulian şi-a susţinut doctoratul în Zurich, Elveţia, în zăcăminte metalifere.


Potrivit „Monografiei Oraşului Balş” (2013), acesta s-a întors la Şcoala Politehnică Bucureşti în anul 1929, ca asistent suplinitor la cursul de metalurgie, a continuat ascensiunea şi a devenit, în anul 1945, decanul Facultăţii de Mine şi Metalurgie, iar în 1946, prorector cu delegaţie de rector la Şcoala Politehnică Bucureşti, funcţie în care a rămas vreme de doi ani. După anul 1948, Petrulian a mai fost rector la Institutul de Geologie şi Tehnică Minieră, Institutul de Mine, Institutul de Petrol, Gaze şi Geologie, unde s-a preocupat de mărirea spaţiului de învăţământ, construind o aripă nouă a clădirii actualei Facultăţi de Farmacie Bucureşti. Astfel, a stabilit un record de conducător pentru patru institute de învăţământ. Autor şi coautor al mai multor cărţi de specialitate, Petrulian a fost o personalitate deplin respectată şi apreciată de către oamenii vremii şi nu numai.


Potrivit crispedia.ro, Petrulian a fost iniţiator al metodei de analiză calcografică a zăcămintelor de minereuri în ţara noastră şi deţine numeroase contribuţii la descifrarea naturii mineralogice a mai multor concentraţii de minerale utile: în 1934, a elucidat natura minerală a mineralizaţiei de Co şi Ni, de la Valea lui Neguleţ (Munţii Leaota). Alte lucrări ale sale au făcut referire la ocurenţele de pirotină nicheliferă şi rocile ultrabazice serpentinizate cu conţinut de nichel, la geneza zăcămintelor de fier din masivul Poiana Ruscă, a mai studiat cromitele din Banat (1953), mineralizaţia de aur de la Valea lui Stan din Cristalinul Munţilor Lotrului şi mineralizaţia de aur şi argint de la Roşia Montană şi Dealul Negrii - Zlatna şi de la Săsar (Munţii Gutâi), precizând parageneza şi geochimia unor zăcăminte de cupru (Deva, Roşia Poieni), de plumb şi zinc (Herja, Cavnic, Baia Sprie etc.) de natură hidrotermală, asociate magnetismului neogen. A participat la mai multe congrese şi reuniuni geologice internaţionale, printre care Congresul din Mexic (1958), de la Copenhaga şi din India (1964) la Congresul al IV-lea Carpato-Balcanic din România (1961) etc. A primit titlul de laureat al Premiului de Stat (1952) şi al celui de Om de ştiinţă emerit (1971). A fost numit membru al Societăţii Franceze de Mineralogie şi Cristalografie.

Festivitate de omagiere pentru bălşeanul Petrulian, în Bucureşti

Potrivit numărului 6, din perioada 15-31 martie a anului 2007, al revistei „Univers Ingineresc”, Nicolae Petrulian a fost omagiat printr-o festivitate organizată chiar de către studenţii acestuia, în semn de mulţumire pentru ceea ce a însemnat acesta pentru întreaga inginerie geologică şi geofizică românească. „Holul Facultăţii de Geologie şi Geofizică, din strada Traian Vuia nr. 6, din Bucureşti, a fost neîncăpător joi, 15.02.2007, ora 11, pentru asistenţa venită să participe la dezvelirea efigiei şi plăcii comemorative amplasate pentru academicianul Nicolae Petrulian (1902-1983) şi la omagierea acestuia”, scria publicaţia de profil în urmă cu şapte ani.

Nici măcar o stradă din Balş nu-i poartă numele

Deşi este o importantă personalitate la nivel naţional, Nicolae Petrulian este complet anonim în Balş, oraşul său natal. Asemenea lui Petre D. Roşca, nici măcar o stradă nu-i poartă numele celui care s-a bucurat de apreciere şi de o activitate profesională respectată de toţi oamenii vremii. În oraşul în care 23 de străzi poartă nume de flori, arbori, arbuşti sau alte elemente naturale, nu a existat nicio iniţiativă a vreunui consilier local sau a vreunui edil de a da numele acestui important academician unei străzi, unui liceu sau  vreunui alt obiectiv din oraş.

Urmaşii academicianului, proprietari ai târgului din oraş

Lipsa de interes a autorităţilor din oraşul de pe Olteţ cu privire la promovarea activităţii lui Nicolae Petrulian ar putea fi pusă şi pe seama îndelungului proces dintre urmaşii acestuia şi administraţia locală din Balş.


După 1989, Gheorghe Petrulian, urmaş al academicianului, s-a judecat vreme de 21 de ani cu Primăria Balş pentru terenul pe care este organizat târgul din oraş. În urma acestui îndelung proces, cel care a avut câştig de cauză a fost Petrulian, care, la scurtă vreme de la încheierea procesului, s-a stins din viaţă. Iar dacă punem atent în balanţă activitatea lui Petrulian cu cea a primului şef de gară din Balş, cu a primului director al şcolii de fete, cu a primului erou regăsit prin arhivele oraşului sau cu personalităţi care nu au avut niciodată vreo legătură cu oraşul de pe Olteţ, este clar că administraţia din Balş ar trebui să-l includă şi pe Nicolae Petrulian pe lista de statui care urmează să fie amplasate pe cele 15 socluri montate în faţa primăriei.

Comentarii

Redacţia

2014-03-05 16:55:00

Conținutul website-ului www.gazetanoua.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea Gazeta Nouă. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa office@gazetanoua.ro

loading...