„Autismul nu e o tragedie. Tragedia e indiferenţa”. Acesta este sloganul sub care Asociaţia Nagual îi invită pe slătineni vineri şi sâmbătă în faţa Instituţiei Prefectului.
„În data de 1 aprilie, începând cu orele 17.00, voluntarii din cadrul Asociaţiei vor împărţi pliante cu materiale informative despre autism şi baloane colorate în albastru, cu numele campaniei de conştientizare în faţa Prefecturii. De asemenea, în serile de 1 şi 2 aprilie, aceeaşi instituţie va fi iluminată în albastru, lumină a solidarităţii prin care se doreşte transmiterea unui mesaj persoanelor cu autism şi familiilor acestora: «Noi suntem aici, vă auzim, vă înţelegem, vă sprijinim»”, explică Elena Stroe, voluntar al Asociaţiei.
120 de copii autişti în judeţul Olt
Conform statisticii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Olt, în judeţ există un număr de 120 de copii diagnosticaţi cu autism, dintre care 105 în familie biologică.
„La nivelul DGASPC Olt există două centre de recuperare pentru copilul cu dizabilităţi, în Slatina şi Caracal, care oferă servicii specifice de recuperare gratuite pentru familiile copiilor diagnosticaţi cu autism”, a precizat Cristian Lungu, director adjunct DGASPC Olt.
Pe lângă cele două centre de recuperare de stat, copiii cu autism din judeţ beneficiază din aprilie 2007 de sprijinul Asociaţiei Nagual, prin intermediul unui centru de zi.
„În cadrul centrului sunt înscrişi 24 de copii cu vârste cuprinse între 2 şi 9 ani, din care 20 cu tulburare de spectru autist. Fiecare copil care se adresează Asociaţiei beneficiază iniţial de o evaluare, apoi de un program de intervenţie personalizat, în funcţie de nevoile fiecăruia. Următorul pas este elaborarea unui set de activităţi, ce au ca obiectiv asimilarea şi dobândirea unor abilităţi şi comportamente”, spune Elena Stroe.
Autismul, o tulburare severă, poate fi observat înaintea vârstei de 3 ani
Copiii cu autism au o dificultate comună în a înţelege lumea înconjurătoare în modul în care o fac ceilalţi copii, motiv pentru care nu comunică. Este afectată comunicarea verbală şi cea nonverbală, precum şi relaţionarea cu cei din jur şi prelucrarea informaţiilor primite de la organele de simţ. Există mai multe feluri de autism: Autismul infantil, tulburarea Asperger, tulburarea pervazivă de dezvoltare fără altă specificaţie (autismul atipic), tulburarea dezintegrativă a copilăriei şi sindromul Rett. Leo Kanner, psihiatru american, este primul care, în 1943, a observat un grup de copii incapabili să stabilească relaţii şi contacte sociale corespunzătoare cu cei din jur şi a numit acest tip de comportament „autism infantil”. Cuvântul „autism” provine din grecescul „auto”, care semnifică „sine însuşi”.
Aproximativ 75% dintre copiii cu autism au şi alte dizabilităţi mentale asociate. Sindromul autist apare la 4-5 copii din 10.000. Pentru întregul spectru al tulburărilor, după unele statistici, prevalenţa este de 1 la 200 - 300 de copii. Rata pe sexe este de 2-4 la 1 pentu băieţi faţă de fete. Autismul la fete are forme mai severe, iar coeficientul de inteligenţă este de obicei mai scăzut.
În ciuda existenţei unei variate metode de terapie, niciuna dintre acestea nu produce singură un efect specific şi durabil, autismul fiind o tulburare pervazivă de dezvoltare cu nevoi pe termen lung. Cantitatea de progrese pe care copilul le va face depinde de două lucruri: capacitatea înnăscută de a învăţa şi calitatea programului educaţional folosit. Cât de mult copilul poate să înveţe, folosind programul cel mai bun este ceva ce nimeni nu poate să prevadă, deşi există studii potrivit cărora o inteligenţă bună cumulat cu o vârstă cronologică mică sunt predictori ai unei bune evoluţii.
