Asociaţiile care întocmes proiectele fermierilor din judeţ s-au aflat la aceeaşi masă cu reprezentanţi ai CRFIR şi OJFIR Olt. Preşedintele SPA Olt, Ion Păunel, a declarat că toţi cei care întocmesc dosare pentru accesarea de fonduri europene trebuie să înţeleagă foarte bine metodologia de verificare.
„Este primul ONG din Olt care a reuşit să aducă la aceeaşi masă atât reprezentanţii CRFIR, OJFIR şi tot ce înseamnă consultanţi în Olt privind măsurile din PNDR. Am expus problemele noastre pe care le-am întâlnit pe parcursul celor doi ani de derulare din PNDR 2014-2020. Trebuie să înţelegem mai bine care sunt metodologiile de verificare a proiectelor europene. Sperăm ca această întâlnire să aducă modificările pe care ni le dorim, pentru că am observat anumite neconcordanţe între ghidurile solicitantului şi metodologia de verificare şi aplicare. Sperăm ca odată cu această întâlnire să reuşim să atragem cât mai multe fonduri în judeţul Olt, cu toate că judeţul este unul fruntaş în accesarea de fonduri europene, mai ales pe submăsura 6.1, 6.3, 4.1”, a spus Păunel.
Cei care lucrează în relaţie directă cu fermierii olteni s-au plâns că măsurarea nu este făcută cu aceeaşi unitate de experţi, de lipsa cadastrului terenurilor agricole, distanţa locului de muncă pe care îl are fermierul în raport cu exploataţia, dar şi că nu există o corelarea a datelor de la OJFIR cu cele de la APIA şi registrele agricole.
Letiţia Brânaru, şef serviciu OJFIR Olt, a declarat că tot ceea ce s-a discutat în cadrul acestei întâlniri va ajunge la Ministerul Agriculturii şi la AJFIR, în vederea definitivării ghidurilor.
„Tot ce s-a discutat aici va fi transmis AFIR, dar şi Ministerului Agriculturii pentru finalizarea ghidurilor ce se află acum pe site în formă consultativă.
Sesiunea de depunere a proiectelor va fi lansată undeva la finalul lunii aprilie. Am considera util ca în ghiduri să se dolicite ca şi document, mă refer la suprafaţa lucrată, doar cererea de la APIA. Ar fi mult mai uşor să raportăm verificarea fermierului cu declaraţia de la APIA”, a spus Brânaru.
Replici între expertul OJFIR Olt şi primarul de la Vişina
O amplă dezbatere au generat aleile tehnologice şi căile de acces la suprafeţele cultivate în sere şi solar, pentru că toţi cei care întocmesc proiecte au dorit să ştie cum vor fi prinse aceste spaţii.
Marin Seiculescu, expertul din cadrul OJFIR Olt care face evaluări în teren, a declarat că pentru o astfel de alee fermierul trebuie să aloce doar o jumătate de metru şi că nu are nevoie de un spaţiu mai mare.
„Să clarificăm ce este o alee tehnologică şi o cale de acces. Este o problemă aici. Aleea este cea pe care circulă tractorul, maşina de stropit şi care execută lucrările stânga-dreapta, mergând pe această alee. La solar nu avem aşa ceva. Eu nu am dat peste alee tehnologică în solar. În solar fiecare îşi pune rândurile la o distanţă conform tehnologiei. Totul trebuie trecut în planul de afaceri. Dacă ne referim la distanţa dintre solarii, există studii care tratează această problemă. Pe lângă solarii sunt spaţii, care poate fi maximum de 50 de centimetri stânga şi dreapta. Dacă vreţi 2-3 metri, înseamnă că pierdeţi din terenul pe care trebuie să faceţi producţie”, a spus Marin Seiculescu, care a recunoscut că a respins dosare atunci când a făcut evaluarea tocmai pe aceste aspecte, deşi lucrurile sunt neclare.
În replică, primarul de la Vişina, Gelu Mariţa, l-a invitat pe expertul din cadrul OJFIR să care 200 sute de metri un sac cu ardei, pentru că aceste alei tehnologice sunt folosite de fermieri pentru a intra cu diferite utilaje ce le uşurează munca.
„Aţi încercat să luaţi un sac de ardei să-l aduceţi de la 200 de metri sau o ladă cu roşii!? Discutăm şi de factorul uman aici”, a spus primarul.
