Referendum 2019. Opinia unui ONG: Întrebările sunt un simplu sondaj de opinie, fără urmări juridice

APADOR-CH, asociaţie pentru apărarea drepturilor omului, consideră că întrebările anunţate pentru referendumul din 26 mai constituie un simplu sondaj de opinie, deoarece demersul nu va avea urmări juridice şi nici influenţe asupra luptei anticorupţie dacă nu va fi reglementat clar.

„APADOR-CH constată că întrebările anunţate pentru referendumul din 26 mai „se vor constitui într-un simplu sondaj de opinie naţional. Indiferent cum vor răspunde cetăţenii la ele, demersul nu va avea urmări juridice şi cu atât mai puţin influenţe asupra luptei anticorupţie”, arată asociaţia, printr-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, a „interzice” amnistia sau graţierea pentru o categorie de infracţiuni, cum cere prima întrebare, presupune, de fapt, o modificare a Constituţiei.

„Pentru asta e nevoie ca parlamentul să adopte o lege şi apoi să organizeze alt referendum, ca să întrebe poporul (din nou) dacă e de acord. (...) Tot întrebarea 1 se limitează surprinzător la faptele de corupţie prevăzute în Codul penal (mita şi traficul de influenţă), pierzând din vedere un spectru mai larg de fapte asimilate corupţiei şi prevăzute în legea anticorupţiei, care deci ar putea fi amnistiate; Prin comasarea a trei întrebări într-una singură (întrebarea 2), se limitează, paradoxal, dreptul cetăţenilor de a-şi exprima voinţa în cadrul referendumului. Pentru că nu li se dă posibilitatea de a răspunde diferit la fiecare din cele trei întrebări, ci musai cu da sau nu la toate trei”, mai arată reprezentanţii APADOR-CH.

Aceştia consideră că este nevoie de o reglementare mai clară şi mai previzibilă a unui referendum consultativ, pentru a da mai multă încredere cetăţeanului că prezenţa sa la vot va avea efecte reale.

„În lipsa unei reglementări precise, la nivel constituţional, a efectelor unui referendum consultativ (până la urmă, de ce să fie consultativ şi nu decizional, dacă tot punem poporul să voteze?), exercitarea suveranităţii poporului prin acest fel de referendum, potrivit art. 2 al.1 din Constituţie, rămâne, în practică, doar la nivel declarativ. Primul pas pentru ca şi în realitate un referendum, de orice tip, să reprezinte o exercitare a suveranităţii poporului este prevederea clară în Constituţie a efectelor sale, indiferent de denumirea dată acelui referendum”, mai arată sursa citată.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de organizare a referendumului din 26 mai.

Întrebările sunt:

„1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”

2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.

Sursa: mediafax.ro