Terapia somnului, salvarea celor care sforăie şi se trezesc obosiţi. Dacă boala nu este tratată, pacientul riscă să facă infarct sau accident vascular

Tot mai mulţi olteni fac apnee în somn. Boala vine la pachet cu altele asociate, cardiologice sau diabet, iar pacienţii care au tulburări grave de somn pot face accidente vasculare sau chiar infarct. Pentru că sforăie foarte tare şi fac pauze lungi de respiraţie, zeci de pacienţi au ajuns pe mâna medicului Lucia Florescu, care s-a pregătit pentru terapia somnului. După analize serioase în care sunt măsurate peste noapte sforăitul, saturaţia şi pulsul, medicul prescrie un dispozitiv medical care îl ajută pe pacient să respire normal în timpul somnului.

Pneumologul Lucia Florescu este printre puţinii specialişti din ţară care a obţinut o competenţă pentru a putea aplica terapia somnului. Spune că pacienţii ajung la ea după ce îşi „teriorizează” ani în şir şoţia sau iubita cu sforăitul puternic. Alţi pacienţi sunt îndrumaţi către specialistul în somnologie de către cardiologi, care nu pot explica anumite tuburări cardiace.

„Din cauza sforăitul care deranjează cel mai rău, pacientul este trimis de către partener la doctor. Totodată, familia sesizează pauzele din timpul respiraţiei şi îl trimite la specialist. Mai am pacienţi trimişi de alţi doctori, cel mai frecvent de cardiologi. Când văd că nu pot controla patologia, de exemplu o tensiune mare, cardiologii au început să-i trimită la noi. Mai rar şi diabetologii îi îndrumă către noi. În a treia categoria, care a crescut ca procent, sunt incluşi pacienţii care suferă operaţii de chirurgie bariatrică. Fiind obezi ani de zile, este normal să aibă tulburări de ventialţie. Aceşti pacienţi au un risc de deces în timpul operaţiei. Când au astfel de cazuri, medicii ATI cer o poligrafie înainte de intervenţie ca să fie siguri că pacientul nu are apnee. Dacă are apnee cam în patru-cinci săptămâni se echilibrează tulburările de ventilaţie, iar după o lună se poate opera în condiţii de siguranţă”, a spus medicul Lucia Florescu.

Specialiştii constată că boala afectează oameni tineri. Mulţi se plâng inclusiv că viaţa de cuplu le este afectată.

„Am tot mai mulţi pacienţi, cred că în ultimii doi ani am tratat peste 50. Până acum doi-trei ani, erau pacienţi cu vârsta cuprinsă între 50-60 de ani, însă acum am foarte mulţi tineri. Boala apare mai des la bărbaţi, cei care au gât gros, cu o circumferinţă mai mare de 40 de centimetri, şi scurt sunt predispuşi. Ei încearcă să respire, dar nu reuşesc. Toate structurile sunt foarte înghesuite şi comprimate. Afecţiunea ţine strict de factorul constituţional. Noi îi trimitem şi la consultaţii ORL ca să excludem deviaţii mari de sept sau consult endocrinologic. Am avut un bărbat de 36 de ani care nu putea dormi cu soţia şi copilul în concediu nici mărcar într-o suită. Încercase şi intervenţii chirurgicale, însă nu dăduseră rezultat. Este un bărbat tânăr, cu apnee severă. După tratament, a putut sta în acelaşi apartament cu soţia, în concediu”, a declarat pneumologul.

Un aparat special le înregistrează timp de o noapte sforăritul şi saturaţia

După ce trec pragul cabinetului, medicul începe procedura de investigare şi diagnosticare. Pacientul va pleca acasă cu un aparat care îi va înregistra toată noaptea intensitatea sforăitului, saturaţia şi pulsul.

„Pacienţii vin la o consultaţie, stăm de vorbă, apoi completează câteva chestionare. Răspund dacă au pauze în somn, dacă sunt trataţi de tensiune, pentru că este importantă componenta cardiacă, dacă adorm des peste zi. Am avut pacienţi care au dormit în cabinet, aici cu mine, o jumătate de oră. Mi-a fost greu să-i trezesc. Am avut două cazuri severe. După consultaţie, pacientul va face înregistrarea poligrafică, cu un aparat care se dă acasă. O centură se pune peste torace, o canulă merge la nas, cu care înregistrăm sforăitul, pacientul este conectat la pulsoximetru, care stă pe deget, se măsoară şi saturaţia de oxigen. Aparatul se setează într-un soft, cu datele pacientului. Acesta îl va monta seara, la culcare şi stă cu el o noapte”,
a adăugat pneumologul oltean.

Aparatul care îl ajută să respire noapte de noapte


Dacă medicul constată că pacientul are apnee, stabileşte gradul acesteia şi îi va recomanda pentru tratament un aparat. Pacientul va purta o mască care îi va asigura o presiune continuă de oxigen.
 
„După înregistrarea poligrafică, al doilea pas este titrarea. Aparatul care înregistrează tulburările de somn împreună cu aparatul de terapie se conectează prin bluetooth. Pacientul va  purta o mască ce este conectată la un aparat care bagă presiune pozitivă continuă, care să ţină căile respiratorii deschise. Medicul trebuie să ştie foarte bine cu ce presiune jonglează, pentru că poate efectiv să-i afecteze plămânul. Medicul observă pe ce presiune a stat pacientul şi stabileşte apoi tratamentul în funcţie de acest lucru. Pacientul va purta tot timpul acest aparat. Este ca şi cum ar purta ochelari, doar că arată altfel, la fel ca medicaţia de inimă”, a declarat medicul Lucia Florescu.

Deşi la început sunt sceptici şi chiar speriaţi că vor fi nevoiţi să doarmă toată viaţa cu acest dispozitiv, mulţi pacienţi văd diferenţa din primele nopţi.

„Prima dată, pacienţii sunt puţini speriaţi. Unii însă au mai văzut pe la prieteni, în afară. După o noapte de purtat aparatul, pacienţii simt diferenţa. Nu am avut pacienţi la care aparatul să nu fie eficent. Se încearcă şi diverse proceduri chirurgicale, dar pe termen lung nu dau rezultat. În general, pacienţii se adaptează, după o săptămână-două nu li se mai pare dificil să doarmă cu acest aparat”, a declarat pneumologul.

Risc vital pentru cei care nu se tratează


Medicul Lucia Florescu spune că pacienţii care se confruntă cu aceasză boală trebuie neapărat să se trateze, pentru că pot dezvolta afecţiuni ce le pun viaţa în pericol.

„Pacientul cu apnee în somn poate dezvolta hipertensiune arterială puţin controlabilă, infarctul miocardic este foarte frecvent, dar şi accidente vasculare. Am un pacient care a făcut înregistrarea şi are două infarcturi la activ. A purtat masca, apoi nu a mai vrut, ulterior a mai făcut un infarct. A fost necompliant.  Fost şofer de tir, care nu mai conducea din cauza primului infarct. Problemele cardiace sunt primele afecţiuni pe care le dezvoltă pacientul cu apnee, pentru că în momentul în care tu nu reuşeşti să respiri, nu reuşeşti să te oxigenezi cum trebuie. Stai noaptea cu hipoxie severă, majoritatea au saturaţie sub 70, 80, sunt saturaţii foarte, foarte mici. În mod normal, sub 70 saturaţie se intubează. În momentul în care tu îţi expui organismul la saturaţii de 70-80 este un stres permanent pentru corp. Sângele nu reuşeşte să se oxigeneze cum trebuie şi să irige organele interne în mod normal. Sângele va fi sărac în oxigen şi bogat în dioxid de carbon, pentru că nu reuşeşte să-l dea afară. În timp, ajung să aibă concentraţii mari de dioxid de carbon, care sunt premergătoare comei, care nu prea mai este reversibilă”, a adăugat medicul.

Acesta a avut în cabinet şi pacienţi care au dormit minute în şir, fără să-i poată trezi.

„La apneea severă, sunt concentraţii mari de dioxid de carbon, din acest motiv mulţi pacienţi dorm peste zi, adorm instant. Şi din cauza oboselii şi din cauza hipoxiei, care îi dă o stare precomatoasă. Am avut doi pacienţi în această stare. Unul a venit şi cu saturaţii de 60 şi aproape adormit, l-a adus familia. Iniţial, a fost necompliant, dar dormea aproape mereu, impropiu spus că dormea. După două săptămâni de purtat aparatul, era cu totul alt om Era foarte prezent şi avea saturaţii de peste 90. La cei cu apnee severă, rezultatul este spectaculos”, a conchis pneumologul Lucia Florescu.

Pneumologul Lucia Florescu poate fi găsit la Clinica Adomedica din Slatina, unde tratează afecţiunile din sfera somologiei. Este singura unitate medicală din judeţ care oferă servicii pentru tratarea sindromului de apnee obstructivă în somn. Clinica este situată pe strada Gladiolei, nr. 5, din Slatina, iar oltenii pot cere informaţii la numerele de telefon 0249.433.666, 0767.677.092 sau 0775.585.745.